Mai multe posturi TV au încălcat normele privind protecţia minorilor, în reportajele despre accidentul feroviar produs în Rusia

În reportajele despre victimele accidentului feroviar produs săptămâna trecută în apropierea Moscovei şi soldat cu şase morţi, mai multe posturi de televiziune au difuzat imagini cu minori fără a-i proteja. Astfel au fost încălcate normele Codului deontologic şi ale ghidurilor pentru jurnalişti care cer protejarea identităţii minorilor la reflectarea evenimentelor cu conotaţii negative.
 
Pro TV a difuzat un reportaj detaliat despre un copil a cărui mamă a decedat în accidentul feroviar. Imaginile nu sunt blurate şi, mai mult ca atât, jurnalista discută cu copilul despre această situaţie şi îl provoacă să vorbească despre moartea mamei. Reportajul poate fi urmărit aici:
 
http://protv.md/video/stirile-pro-tv-de-la-ora-20-00-cu-cristina-gheiceanu-22-05-14/562671
 
Reportaje similare au difuzat şi alte posturi TV.

Prime TV:
http://www.prime.md/rom/video/recent/item2017/#main
 
Canal3:
http://www.canal3.md/rus/video/other/item1541/
 
Prin difuzarea unor astfel de materiale, jurnaliştii au încălcat atât prevederi ale Codului deontologic, cât şi ale unor ghiduri ce se referă la subiecte ziaristice cu minori în evenimente cu context negativ. Astfel, articolul 4.13 al Codului deontologic prevede: „Jurnalistul protejează identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri etc.), inclusiv ca martori”. Conform articolul 4.14 al Codului, „identitatea minorilor va fi divulgată doar în cazurile în care prevalează interesul public sau în cazurile în care identificarea se face în interesul superior al minorului”.
 
De asemenea, Ghidul de bune practici jurnalistice în privinţa protecţiei minorilor în mass-media scrie că fiecărui minor implicat în evenimente cu tentă negativă îi este asigurat dreptul de a nu i se face publică identitatea, indiferent dacă se află în postură de victimă, inculpat sau martor.
 
„Jurnaliştii nu întotdeauna conştientizează că divulgarea identităţii şi abordarea senzaţionalistă a evenimentelor poate prejudicia minorii, iar recuperarea lor psihologică ulterioară poate să dureze foarte mult”, se menţionează în Ghid, care recomandă: „Abordaţi mai responsabil şi profesionist subiectele care vizează minorii aflaţi în situaţii-limită, ca să nu le fie provocate alte suferinţe şi să nu fie expuşi unor noi riscuri”.
 
Principiul director pentru interviurile cu copiii, promovat de UNICEF, este în consonanţă cu „a nu dăuna”. Iar principala provocare pentru un reporter în subiectele vizând copiii o reprezintă interviul cu un copil, a cărui stare de bine este afectată, scrie Ghidul de bune practici privind relatările despre copii.
 
„Dacă un copil care răspunde la întrebările jurnalistului trăieşte din nou momentele traumatizante şi suferă din această cauză, atunci şi acţiunea reporterului poate fi calificată drept abuz. (…) Nu este ilegal să intervievăm un copil sub 16 ani, dar de cele mai multe ori nu este etic. Este vorba despre ceea ce se numeşte consimţământ informat”, potrivit aceluiaşi Ghid.