Ro
En
Рy16 Mai 2014
1859 de afişări
Într-un interviu pentru media-azi.md, preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) se pronunţă pentru sancționarea posturilor de televiziune care atentează la suveranitatea şi integritatea teritorială a statului. Totodată, Marian Pocaznoi nu exclude că tergiversarea procesului de selectare de către Parlament a șase noi membri ai Consiliului de Observatori al Teleradio-Moldova ar fi motivată de interese politice. De asemenea, șeful CCA acuză autorităţile găgăuze de separatism pentru că eliberează ilegal autorizaţii de emisie.
Dle Marian Pocaznoi, care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai mari probleme cu care se confruntă audiovizualul din ţara noastră?
Există lacune legislative ce ne împiedică să facem transparentă structura proprietarilor instituțiilor din domeniul audiovizualului. Au fost înregistrate două inițiative legislative ce ar schimba lucrurile, inclusiv una de către un partid din coaliția de guvernare. Sperăm foarte mult ca un astfel de proiect să fie adoptat în actuala sesiune a Parlamentului, ca după intrarea în vigoare a modificărilor legislative să avem transparenţă în ceea ce privește proprietarii mass-media, încât consumatorul să cunoască cine stă în spatele fiecărui post de televiziune sau de radio.
O altă problemă e promovarea produsului autohton. La sfârșitul anului 2012, CCA a obligat radiodifuzorii să aibă în grila de programe cel puţin 30% produs autohton, inclusiv jumătate în limba română, în orele de maximă audienţă. Decizia a fost blocată însă în instanța de judecată, iar procesul este tergiversat - am avut câştig de cauză în prima instanţă, la Judecătoria Centru din Chișinău, acum suntem la etapa Curţii de Apel.
Aș atrage atenția și asupra necesității ca în Codul Audiovizualului să fie prevăzute pârghii prin care CCA ar putea asigura securitatea informaţională a ţării. Nu mă refer la sistarea integrală a emisiei unui radiodifuzor, ci la faptul că CCA trebuie să poată interveni prompt și să suspende anumite emisiuni. Ar trebui să fie create condiţii favorabile pentru dezvoltarea audiovizualului autohton.
Este pusă în pericol securitatea informaţională a Republicii Moldova?
Am început monitorizarea a cinci posturi de televiziune, dintre care patru sunt radiodifuzori autohtoni - Prime, TV7, RTR Moldova, Ren TV Moldova (care retransmit o parte din emisiunile unor posturi străine), precum și un post de televiziune retransmis doar prin cablu – Rossia 24. Rezultatele monitorizării vor fi prezentate într-o şedinţă publică. Imprimarea a avut loc, acum are loc descifrarea acestor monitorizări. Datele vor fi verificate în paralel și de Asociaţia Presei Independente şi Centrul pentru Jurnalism Independent, ca să nu avem doar punctul de vedere al CCA, ci să fie implicaţi cât mai mulţi experţi, care să spună ce se întâmplă la posturile de televiziune care vin din Federaţia Rusă. Dacă se va constata că anumite posturi atentează la suveranitatea şi integritatea teritorială a unui stat, ele ar trebui penalizate, ca să nu mai promoveze asemenea subiecte.
Consiliul de Observatori al Companiei Teleradio-Moldova este nefuncţional de aproape jumătate de an, din cauza că Parlamentul întârzie cu desemnarea a şase membri. Cum afectează această situație activitatea radiodifuzorului public?
Apar foarte multe semne de întrebare de ce Parlamentul nu alege șase din cei 12 candidaţi selectați de CCA. În viziunea mea personală, printre cei 12 există candidaturi puternice, care ar putea face faţă lucrurilor la Compania Teleradio-Moldova. Nu ştiu din ce cauză se tărăgănează lucrurile, probabil, au loc negocieri...
Admiteţi că la mijloc ar fi interese politice?
Nu exclud, dar nu pot să mă pronunţ categoric. Cel mai potrivit pentru a se expune la acest capitol este preşedintele comisiei parlamentare de profil, Chiril Lucinschi. Sigur că nu e bine. Legea prevede clar că radiodifuzorul public are trei organe de conducere: Consiliul de Observatori, preşedintele companiei şi directorii radio şi TV, de aceea nu e normal că unul dintre aceste organe de conducere, care are anumite atribuții și responsabilități, este nefuncțional. Sperăm că Parlamentul va selecta în curând candidații potriviți.
Ce credeți despre intenţia autorităților de la Comrat de a elibera licențe de emisie posturilor de televiziune din UTA Găzăuzia, ocolind CCA?
În viziunea mea, este vorba despre o formă de separatism. Ne confruntăm cu această problemă de mai bine de cinci ani. O instituţie din autonomia găgăuză - Direcţia de Construcţie şi Industrie - eliberează autorizaţii de retransmisie pentru distribuitorii de servicii prin cablu. CCA a acţionat în judecată fiecare agent economic care a obţinut astfel de autorizaţii. Am avut câştig de cauză, dar ulterior ne-am pomenit în situaţia că aceleaşi persoane au creat alţi agenţi economici şi din nou au obţinut autorizaţii de retransmisie. Atunci am fost nevoiţi să atacăm în judecată instituţia care eliberează aceste autorizaţii şi acum suntem la faza primei instanţe, de la Comrat. Sunt sigur că vom câştiga pentru că ceea ce fac autorităţile din Găgăuzia este ilegal.
Suntem într-un an electoral. În calitate de autoritate de reglementare în domeniul audiovizualului şi de garant al interesului public, cum veţi urmări ca mass-media să respecte principiile tratamentului echitabil, echilibrat şi imparţial la difuzarea informaţiilor?
Aceste principii sunt prevăzute în Codul Audiovizualului şi fiecare radiodifuzor este obligat să le respecte. Totodată, la începutul fiecărei campanii electorale, CCA elaborează o concepţie privind reflectarea acesteia de către radiodifuzorii din Republica Moldova. Cred că şi anul acesta, dacă vor fi alegeri, vom face faţă lucrurilor. Vom încerca să antrenăm şi un expert european atunci când vom efectua monitorizări.
Cum vedeţi piaţia audiovizuală din Republica Moldova în următoarea perioadă de timp, la ce noutăţi să se aştepte consumatorii de informaţie, care sunt riscurile şi oportunităţile?
Odată cu implementarea televiziunii digitale, din 17 iunie 2015, lucrurile se vor schimba radical, astfel încât posturile ce vor dori să aibă acoperire naţională prin sistemul digital vor fi obligate - după ce va fi aprobată strategia - să promoveze cât mai mult produs autohton în limba română. Sper foarte mult că viitorii membri CCA, atunci când vor implementa acest tip de televiziune, vor atrage atenţia la aspectele cu care ne-am confruntat noi până acum. În viitor, cred că tehnologiile de transmitere a semnalului, având în vedere progresul tehnologic, vor fi mult mai variate, astfel încât consumatorul de programe să aibă acces la cât mai multe posturi TV pentru a se informa obiectiv, echidistant şi corect.
Dle Marian Pocaznoi, care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai mari probleme cu care se confruntă audiovizualul din ţara noastră?
Există lacune legislative ce ne împiedică să facem transparentă structura proprietarilor instituțiilor din domeniul audiovizualului. Au fost înregistrate două inițiative legislative ce ar schimba lucrurile, inclusiv una de către un partid din coaliția de guvernare. Sperăm foarte mult ca un astfel de proiect să fie adoptat în actuala sesiune a Parlamentului, ca după intrarea în vigoare a modificărilor legislative să avem transparenţă în ceea ce privește proprietarii mass-media, încât consumatorul să cunoască cine stă în spatele fiecărui post de televiziune sau de radio.
O altă problemă e promovarea produsului autohton. La sfârșitul anului 2012, CCA a obligat radiodifuzorii să aibă în grila de programe cel puţin 30% produs autohton, inclusiv jumătate în limba română, în orele de maximă audienţă. Decizia a fost blocată însă în instanța de judecată, iar procesul este tergiversat - am avut câştig de cauză în prima instanţă, la Judecătoria Centru din Chișinău, acum suntem la etapa Curţii de Apel.
Aș atrage atenția și asupra necesității ca în Codul Audiovizualului să fie prevăzute pârghii prin care CCA ar putea asigura securitatea informaţională a ţării. Nu mă refer la sistarea integrală a emisiei unui radiodifuzor, ci la faptul că CCA trebuie să poată interveni prompt și să suspende anumite emisiuni. Ar trebui să fie create condiţii favorabile pentru dezvoltarea audiovizualului autohton.
Este pusă în pericol securitatea informaţională a Republicii Moldova?
Am început monitorizarea a cinci posturi de televiziune, dintre care patru sunt radiodifuzori autohtoni - Prime, TV7, RTR Moldova, Ren TV Moldova (care retransmit o parte din emisiunile unor posturi străine), precum și un post de televiziune retransmis doar prin cablu – Rossia 24. Rezultatele monitorizării vor fi prezentate într-o şedinţă publică. Imprimarea a avut loc, acum are loc descifrarea acestor monitorizări. Datele vor fi verificate în paralel și de Asociaţia Presei Independente şi Centrul pentru Jurnalism Independent, ca să nu avem doar punctul de vedere al CCA, ci să fie implicaţi cât mai mulţi experţi, care să spună ce se întâmplă la posturile de televiziune care vin din Federaţia Rusă. Dacă se va constata că anumite posturi atentează la suveranitatea şi integritatea teritorială a unui stat, ele ar trebui penalizate, ca să nu mai promoveze asemenea subiecte.
Consiliul de Observatori al Companiei Teleradio-Moldova este nefuncţional de aproape jumătate de an, din cauza că Parlamentul întârzie cu desemnarea a şase membri. Cum afectează această situație activitatea radiodifuzorului public?
Apar foarte multe semne de întrebare de ce Parlamentul nu alege șase din cei 12 candidaţi selectați de CCA. În viziunea mea personală, printre cei 12 există candidaturi puternice, care ar putea face faţă lucrurilor la Compania Teleradio-Moldova. Nu ştiu din ce cauză se tărăgănează lucrurile, probabil, au loc negocieri...
Admiteţi că la mijloc ar fi interese politice?
Nu exclud, dar nu pot să mă pronunţ categoric. Cel mai potrivit pentru a se expune la acest capitol este preşedintele comisiei parlamentare de profil, Chiril Lucinschi. Sigur că nu e bine. Legea prevede clar că radiodifuzorul public are trei organe de conducere: Consiliul de Observatori, preşedintele companiei şi directorii radio şi TV, de aceea nu e normal că unul dintre aceste organe de conducere, care are anumite atribuții și responsabilități, este nefuncțional. Sperăm că Parlamentul va selecta în curând candidații potriviți.
Ce credeți despre intenţia autorităților de la Comrat de a elibera licențe de emisie posturilor de televiziune din UTA Găzăuzia, ocolind CCA?
În viziunea mea, este vorba despre o formă de separatism. Ne confruntăm cu această problemă de mai bine de cinci ani. O instituţie din autonomia găgăuză - Direcţia de Construcţie şi Industrie - eliberează autorizaţii de retransmisie pentru distribuitorii de servicii prin cablu. CCA a acţionat în judecată fiecare agent economic care a obţinut astfel de autorizaţii. Am avut câştig de cauză, dar ulterior ne-am pomenit în situaţia că aceleaşi persoane au creat alţi agenţi economici şi din nou au obţinut autorizaţii de retransmisie. Atunci am fost nevoiţi să atacăm în judecată instituţia care eliberează aceste autorizaţii şi acum suntem la faza primei instanţe, de la Comrat. Sunt sigur că vom câştiga pentru că ceea ce fac autorităţile din Găgăuzia este ilegal.
Suntem într-un an electoral. În calitate de autoritate de reglementare în domeniul audiovizualului şi de garant al interesului public, cum veţi urmări ca mass-media să respecte principiile tratamentului echitabil, echilibrat şi imparţial la difuzarea informaţiilor?
Aceste principii sunt prevăzute în Codul Audiovizualului şi fiecare radiodifuzor este obligat să le respecte. Totodată, la începutul fiecărei campanii electorale, CCA elaborează o concepţie privind reflectarea acesteia de către radiodifuzorii din Republica Moldova. Cred că şi anul acesta, dacă vor fi alegeri, vom face faţă lucrurilor. Vom încerca să antrenăm şi un expert european atunci când vom efectua monitorizări.
Cum vedeţi piaţia audiovizuală din Republica Moldova în următoarea perioadă de timp, la ce noutăţi să se aştepte consumatorii de informaţie, care sunt riscurile şi oportunităţile?
Odată cu implementarea televiziunii digitale, din 17 iunie 2015, lucrurile se vor schimba radical, astfel încât posturile ce vor dori să aibă acoperire naţională prin sistemul digital vor fi obligate - după ce va fi aprobată strategia - să promoveze cât mai mult produs autohton în limba română. Sper foarte mult că viitorii membri CCA, atunci când vor implementa acest tip de televiziune, vor atrage atenţia la aspectele cu care ne-am confruntat noi până acum. În viitor, cred că tehnologiile de transmitere a semnalului, având în vedere progresul tehnologic, vor fi mult mai variate, astfel încât consumatorul de programe să aibă acces la cât mai multe posturi TV pentru a se informa obiectiv, echidistant şi corect.
Vă mulţumim pentru interviu!
Sursa foto: http://www.jurnal.md/
