Ro
En
Рy
Liderii organizațiilor de media – Petru Macovel, Nadine Gogu și Ion Bunduchi – și-au expus multiaspectual punctele de vedere la subiectele discutate, după care au răspuns la întrebările participanților la Masa rotundă.
Expertul media Ion Bunduchi s-a referit la necesitatea elaborării unor mecanisme legale privind securizarea spațiului informațional. ”Avem nevoie de un nou cod al audiovizualului, dar și de o nouă lege a publicității, care ar evita astfel de sintagme depășite, cum e cea de ”publicítate socială”, de exemplu”, a menționat directorul APEL. ”Avem nevoie, de asemenea, de asigurarea independenței Consiliului Coordonator al Audiovizualului, pentru că, deși în această instituție activeașă persoane de bună credință, ca instituție, CCA nu este credibilă”, a mai spus Bunduchi, aducând exemplul monitorizărilor făcute de CCA în campania electorală pentru alegeri parlamentare de anul trecut, când, în opinia sa și a altor vorbitori, s-a văzut clar parteneriatul politic al CCA.
Potrivit Marianei Hadârcă, membră a CCA, problemele legate de securizarea spațiului informațional sunt complexe și e necesară o definiție a propagandei, care ar răspunde la întrebarea: ce înseamnă caracter propagandistic?
Directoarea CJI, Nadine Gogu, în prezentarea sa a încercat să dea răspuns la întrebare. ”Am observat că mai des este utilizată sintagma de ”militarizare a informației”, vizavi de unele posturi din Federația Rusă care promovează política oficială a Kremlinului în alte țări”, a precizat ea. Referitor la faptul că efectele propagandei ruse se resimt și în Moldova, directoarea CJI a adus date din Barometrul opiniei publice din aprilie, 2014, care arată că fiecare al 4-lea respondent a afirmat că intervenția militară a Rusiei în Crimeea a fost un act justificat, iar 15 procente - că nu a fost intervenție militară. Un alt exemplu este cel al alegerilor din Găgăuzia, despre care s-a spus că au fost câștigate de Rusia.
”În legătură cu apariția de săptămâna trecută a proiectului de lege 107, privind modificarea codului audiovizualului, ne-a atras atenția în special articolul 9, care se completează cu un nou alineat după cum urmează: se permite difuzarea programelor sau emisiunilor informative și político-analitice produse doar în state europene participante la Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, precum și în statele membre ale Uniunii Europene și SUA”. În lipsa dezbaterilor, am încercat să ne punem niște întrebări: în cazul luptei cu prográmele care vin din alte state, ce se va întâmpla cu CNN? Dar dacă Rusia va ratifica această Convenție? Și ce se va întâmpla cu auditoriul care privește emisiunile ruse? Avem noi ce le oferi astăzi în schimb?” s-a întrebat Nadine Gogu. Pe de altă parte, experta a amintit de experiența Țărilor Baltice, care la sfârșitul anului 2013, la fel, au interzis, pe termen de trei luni, unele emisiuni din Federația Rusă. Dar în aceste țări, susține Nadine Gogu s-a procedat conform principiului: monitorizăm, analizăm și numai după aceea decidem.
Directorul API, Petru Macovei, a făcut o analiză amplă a prevederilor ce se conțin în programul de guvernare în domeniul mass-media. El a atras atenția celor prezenți asupra faptului că acest program de stat nu rezolvă un șir de probleme acute cu care se confruntă în prezent presa în Republica Moldova – concurența neloială, demonopolizarea pieței de distribuție a presei scrise, concentrarea excesivă a publicității care afectează piața media, precum și riscurile ce stau în fața presei locale, de a ajunge dependentă de autorități. În opinia lui Petru Macovei, ar fi necesară crearea unui fond de stat care să susțină presa.
Deputata PL Corina Fusu, membră a Comisiei parlamentare pentru mass-media, a adăugat la cele spuse de Petru Macovei că este gata să propună pentru a treia oară o lege cu privire la acordarea unor ajutoare de stat presei autohtone.
La o altă prevedere din controversatul proiect privind modificarea codului audiovizualului - interzicerea publicității la posturile publice de radio și televiziune - s-a referit Directorul Radio Moldova, președintele în exercițiu al IPNA Compania ”Teleradio Moldova”, Alexandru Dorogan. ”Cum recompensăm lipsa de publicítate?” s-a întrebat el. ”De patru ani avem inițiativa de a deschide un post pentru tineret, nu reusim pentru că nu ne putem dezvolta fără acoperire financiară”. Drept răspuns la această întrebare, deputata Corina Fusu a evidențiat câteva cauze, datorită cărora ”Teleradio Moldova”, ca instituție publică, ramâne să fie o instituție cu probleme: ”1. Pentru că nimeni nu vrea ca această instituție publică să facă concurență televiziunilor comerciale; pentru că e mai ușor să manipulezi niște oameni care stau cu mâna întinsă”.
Discuții fierbinți a trezit și Regulamentul cu privire la procedura şi condiţiile de eliberare a licenţelor de emisie digitale şi a autorizaţiilor de retransmisie digitale pentru utilizarea multiplexurilor, elaborate de CCA. Membrii CCA, Marian Pocaznoi și Mariana Hadârcă au trebuit să răspundă la un lung șir de întrebări din partea celor prezenți, legate de trecerea la televiziunea digitală. Potrivit lui Alexandru Dorogan, frecvențele, care constituie un patrimoniu național, până acum au fost date ”la stânga și la dreapta”. Acum e momentul ca CCA să facă audieri publice, pentru ca aceste frecvențe să ajungă la cei mai buni difuzori. În acest sens, expertul media Ion Bunduchi a fost de părerea că Regulamentul CCA trebuie să conțină criterii măsurabile, atunci când e vorba de acordarea licențelor digitale. La rândul său, Petru Macovei și-a exprimat îngrijorarea că primul Multiplex ar putea să ajungă la televiziunile comerciale. Angela Zaharov ( Elita TV, Rezina) i-a întrebat pe membrii CCA, dacă trecerea la televiziunea digitală nu va lovi în posturile locale și regionale.
Marian Pocaznoi a declarat că este de acord cu multe dintre opiniile expuse de participanții la Masa rotundă, dar că problema ține de competența Guvernului, care ar fi trebuit să elaboreze cu mult timp înainte un program de trecere de la televiziunea analogică la cea digitată.
