Mass-media și asociațiile neguvernamentale cer anularea limitărilor privind accesul la informațiile de interes public

Constatăm cu îngrijorare că în ultimul timp mai multe instituţii publice limitează accesul cetăţenilor, inclusiv al mass-media, la informaţii, făcând referinţe excesive la protecţia datelor cu caracter personal. Aceste limitări, care vizează în mod special datele cu privire la afacerile, averile și interesele demnitarilor, afectează accesul mass-media la informaţiile de interes public şi, implicit, dreptul media la exprimare corectă şi liberă.

Informațiile cu privire la venituri, averi şi interese ale demnitarilor se găsesc în bazele de date ale Camerei Înregistrării de Stat, ÎS CRIS „Registru”, subordonată Ministerului Tehnologiei Informaţiei și Comunicațiilor. Deşi, în baza legii, informaţia cu privire la fondatorii firmelor este publică, organizaţiile de media au obţinut acces electronic la registrul firmelor abia acum câţiva ani, contra plată, în unele cazuri fiind vorba de plăţi excesive şi neargumentate. Cu câteva luni în urmă, Consiliul Economic al Prim-ministrului, prin intermediul serviciului de E-Guvernare, a făcut public registrul firmelor, oferind acces gratuit persoanelor care au nevoie de datele respective. Cu toate acestea, registrul nu conţine datele cu privire la fondatorii firmelor, acestea urmând să fie obţinute în continuare contra cost.

În ultimele săptămâni, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) al Republicii Moldova a intervenit cu diverse decizii privind limitarea accesului la datele cu privire la fondatorii firmelor, făcând referinţă la pretinse abuzuri ale datelor cu caracter personal. Astfel, la 27 mai 2015, CNPDCP a desfășurat un control inopinat la Camera Înregistrării de Stat, stabilind faptul ”dezvăluirii/comercializării datelor cu caracter personal” şi a emis Decizia privind încetarea imediată a operaţiunilor de prelucrare și diseminare a datelor cu caracter personal ce vizează asociații întreprinderilor.

Transparenţa fondatorilor firmelor este parte obligatorie a regulamentelor ce ţin de date deschise, acces la informaţie, libertate de exprimare în toate statele Uniunii Europene, ceea ce oferă tuturor cetăţenilor, inclusiv jurnaliştilor, libertatea de a se informa și de a  informa publicul corect şi argumentat despre implicarea oricăror entităţi economice în finanţarea domeniului politic, în spălări de bani, fraude etc. La 20 mai 2015, Parlamentul UE a adoptat o decizie care stabileşte că proprietarii de companii, inclusiv din zone of-shore, vor fi listaţi în registrul firmelor. Potrivit Parlamentului European, aceste noi prevederi sunt ”în beneficiul tuturor cetăţenilor, inclusiv al jurnaliştilor de investigaţie”, iar noile directive sunt îndreptate ”împotriva spălării de bani şi vin să faciliteze lupta cu crimele economice şi finanţarea ilicită a terorismului”. De asemenea, recent autorităţile UE au decis să asigure accesul la datele băncilor elveţiene, inclusiv la date privind numele, prenumele şi adresele deţinătorilor de conturi, în acelaşi scop, de a preveni spălarea de bani şi fraudele financiare. Astfel, la momentul actual, jurnaliştii din R. Moldova au acces la registrul datelor firmelor din toate ţările UE, dar nu şi din ţara noastră.

Într-un stat care deţine cote înalte ale corupţiei, cum este R. Moldova, accesul la datele cu privire la fondatorii firmelor este esenţial. Organizațiile semnatare califică drept abuzuri acțiunile de limitare a accesului la informaţiile privind fondatorii și acționarii firmelor, dar şi solicitarea plăților de la jurnaliştii care utilizează aceste date în interes public pentru realizarea investigațiilor jurnalistice. Cerem Guvernului şi instituţiilor abilitate să anuleze deciziile care limitează accesul la informațiile de interes public şi să elimine aceste impedimente care afectează libertatea presei.

Solicităm Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Reprezentantului OSCE pentru Libertatea Presei, Consiliului Europei să ia act de aceste limitări și să încurajeze autorităţile de la Chişinău să renunțe la abordările excesive în acest domeniu, deschizând datele de interes public.