Directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, susține că mesajele transmise publicului de către majoritatea instituțiilor mass-media pot fi numite ”partizane”.
Referindu-se la comportamentul presei scrise monitorizate, expertul a afirmat că ziarele au preferat să prezinte știri dintr-o singură sursă. ”Foarte multe dintre ele au fost părtinitoare. Reporterii care au scris articolele sau autorii textelor publicate în ziare s-au dat cu părerea, iar această părere nu a fost echilibrată cu prezentarea opiniilor de alternativă. Astfel, doar jumătate din textele publicate în ziare au oferit un tablou informațional nepărtinitor”, a menționat el.
O altă problemă ține de neimplicarea presei în educația electorală a cetățenilor. ”E un lucru regretabil, pentru că în așa fel instituțiile mass-media nu-și îndeplinesc sarcina publică de a oferi informații de interes public pentru cetățeni. Alegerile din 30 noiembrie reprezintă un exercițiu democratic foarte important, iar mass-media ar trebui să ajute cetățenii să-și poată exercita votul”, a subliniat Petru Macovei.
Din punct de vedere al surselor folosite de către jurnaliști în materialele lor, marea majoritate i-a prezentat pe politicieni și, în special, pe bărbați, se mai spune în raport.
Sub același aspect au fost monitorizate și portalurile online, situația cărora, potrivit directoarei Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Nadine Gogu, puțin diferă de cea din presa scrisă. Potrivit expertei, la capitolul respectării echilibrului în știrile cu caracter conflictual s-a constatat un număr mare de probleme. ”Per total, 73 % din materialele controversate au citat poziția unei singure părți din conflict. Deci, nu au fost echilibrate din punct de vedere al surselor”, a menţionat Nadine Gogu.
Totodată, portalurile online, potrivit raportului, preferă să prezinte mai mult exponenții partidelor parlamentare, aflate la guvernare sau în opoziție. ”Cei din opoziția extraparlamentară sau candidații independenți apar mai rar în știrile publicate de aceste cinci portaluri online”, a constatat experta.
La posturile de radio monitorizate de către organizațiile non-guvernamentale de media, marea majoritate a materialelor controversate au fost echilibrate, iar poziția autorilor a fost nepărtinitoare. Per general, potrivit raportului, numărul știrilor de conflict a fost relativ mic.
În ceea ce priveşte posturile de televiziune, directorul Asociației Presei Electronice (APEL), Vasile State, a menționat că numărul știrilor cu caracter electoral în perioada monitorizată a fost mai mare cu peste 100 de materiale, faţă de raportul precedent.
Potrivit acestuia, din totalul știrilor conflictuale aproximativ 60% au fost scrise în temeiul mai multor surse de informare, iar aproape 50% - cu abateri de la standardele profesionale. Totodată, expertul a subliniat că nicio televiziune nu a reușit să demonstreze imparțialitate deplină în știri.
În aceeași zi au fost prezentate rezultatele unui sondaj de opinie realizat de către Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS, la comanda Agenţiei de presă IPN. Potrivit acestui sondaj, la întrebarea: Ce tip de mass-media consideraţi cel mai obiectiv din punct de vedere al știrilor politice, respondenţii au dat următoarele răspunsuri: 57 % dintre ei au considerat că televiziunile prezintă cel mai obiectiv știrile politice; 18 % au spus că Internetul; posturilor de radio le-au revenit 5 procente, iar ziarelor – 4%.
Cel de-al treilea Raport de monitorizare a mass-mediei în campania electorală a fost realizat de către Asociaţia Presei Independente (API), Asociaţia Presei Electronice (APEL) şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).
Foto de la conferința de presă