MediaRing cu Irina Vlah, bașcanul UTA Găgăuzia

„Media Azi”:
 

- Doamna Irina Vlah, la Chișinău, vorbim tot mai des în ultimul timp despre fenomenul concentrării în mass-media, despre manipulare prin intermediul mass-media. Asemenea fenomene negative afectează și presa din autonomia găgăuză?

Irina Vlah:  Fenomenul concentrării din mass-media locuitorii din autonomia găgăuză l-au simțit din plin în perioada alegerilor bașkanului din 2015. Pe atunci, mai multe televiziuni centrale și instituții media online căutau insistent in Găgăuzia un „focar de separatism”, iar în locuitorii autonomiei – „coloana a cincea”. Totuși, după ce alegerile s-au desfășurat în mod democratic și fără excese, interesul acestor instituții față de Găgăuzia a scăzut brusc. Acest scenariu însă se repetă întruna. Imediat ce bașkanul sau deputații ridică problema încălcării de către Chișinău a statutului juridic special, mai multe instituții media încep din nou să caute dușmani interni și îi găsesc printre locuitorii Găgăuziei.

Din păcate, astăzi aproape toate instituțiile media centrale de top sunt asociate cu diferite forțe politice și lucrează în mod activ la crearea unui anumit context informațional, fără a ține cont de Codul deontologic al jurnalistului și de normele morale.

Deocamdată, această tendință negativă într-o măsură mai mică a afectat presa regională, inclusiv cea din Găgăuzia. În autonomie funcționează compania publică regională „Teleradio Găgăuzia”, mai multe posturi private de televiziune și radio, se dezvoltă activ jurnalismul online. Sistematic, se aud critici în adresa diferitelor autorități, se fac investigații jurnalistice. Prin urmare, într-o mare măsură presa noastră se menține în limitele libertății editoriale și obiectivității.

- La alegerile din martie, 2015, s-a spus despre Dvs. că ați fi ”candidatul Moscovei”, în sens că ați fost sprijinită masiv de către mass-media din Federația Rusă. Cât de mult propaganda rusă influențează populația din regiune și cum se răsfrânge aceasta asupra mentalității oamenilor?

I.V.: Rețelele de cablu din autonomie transmit posturi de televiziune moldovenești, europene, turcești, rusești. Se distribuie liber presa scrisă. Și nici nu poate fi vorba de cenzură pe Internet. Locuitorii autonomiei au acces la cea mai largă gamă de surse de informare și au dreptul la opinie personală despre evenimentele din țară și din regiune. Iar dacă această opinie colectivă asupra unor chestiuni este în contradicție cu main- stream-ul politic din Republica Moldova, nu cred ca ar trebui să fie atribuită „propagandei externe”. Personal, consider o asemenea abordare distructivă. Suntem cu toții cetățeni ai unei țări, prin urmare, decât să ne preocupăm de etichetări, ar fi mult mai bine să încercăm să ne auzim și să ne înțelegem unii pe alții, să tindem spre consens social privind viitorul nostru comun în Republica Moldova.

- Ce ziare, posturi TV sau de radio urmăriți mai des în calitate de bașcan?

I.V.: În mașină radioul este de cele mai multe ori setat pe GRT (postul public de radio din Găgăuzia). Întotdeauna citesc ziarele noastre regionale „Vesti Gagauzii” și „Znamea”, publicațiile republicane importante în limba rusă și limba de stat. Privesc puțin televizorul, de obicei, înainte de somn. Mă strădui să urmăresc emisiunile politice și buletinele de știri. Portalurile de știri – le vad doar la începutul și la sfârșitul zilei de lucru și când mă aflu în drum. În navigatorul meu păstrez câteva zeci de adrese de site-uri moldovenești și străine.

Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente:
 

- Cum apreciați situaţia libertăţii şi a independenţei mass-mediei din autonomie?

 
Ion Bunduchi, director executiv al Asociației Presei Electronice:
 

- Ce puteți spune despre situația mass-media din UTA Gagăuz Yeri din punct de vedere economic, politic și al independenței redacționale?
 

I.V.: În autonomia găgăuză au loc aceleași procese socio-politice, ca și în Republica Moldova per ansamblu. Prin urmare, instituțiile media regionale se bucură de aceeași libertate și se confruntă cu aceleași dificultăți, ca și colegii lor din alte părți ale țării.

Aș putea adăuga că, în ultimul an, nicio instituție media regională nu s-a plâns pe dificultăți în obținerea de informații de la autoritățile din autonomie. Sper că au rămas în trecut situațiile rușinoase, când se încerca să se permită accesul doar „presei loiale” la ședințele publice ale consiliilor locale și ale Adunării Populare. În orice caz, echipa noastră din primele zile de lucru construiește un dialog deschis și egal cu toate instituțiile media interesate în reflectarea evenimentelor din regiune.

Cât de liber este jurnalismul din Găgăuzia? Presupun că răspunsul la această întrebare în primul rând ar trebui să vină de la reprezentanții presei. În calitate de lider al autonomiei, dar și simplu spectator/ascultător, observ astăzi o mare diversitate de opinii în presa regională. Jurnaliștii din Găgăuzia ridică subiecte acute, efectuează investigații curajoase, nu se tem să pună întrebări incomode oficialilor. Așadar, instituțiile media din Găgăuzia se bucură de suficientă libertate și nimeni nu domină asupra lor în plan politic.

Un alt aspect – cât de libere în acțiuni sunt aceste instituții. În primul rând, în plan financiar. În discuțiile private, mai mulți redactori mi s-au plâns că în situația economică curentă mass-media arată mai curând ca niște hobby-uri, decât afaceri. Piața locală de publicitate este nesemnificativă. Iar bugetele de publicitate ale marilor companii (operatori de telefonie mobilă, rețele comerciale naționale ș.a.) rămân în capitală, la Chișinău. Din cauza veniturilor mici, editurile nu sunt în stare să plătească salarii decente și să se reutileze.

Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente:
 

- Organizaţiile neguvernamentale din domeniul media au criticat noua lege locală a Gagauziei privind televiziunea şi radiodifuziunea, inclusiv pentru faptul că ea promovează interesele unor politicieni locali şi a grupurilor de interese, limitând independenţa editorială a radiodifuzorului public regional. Dvs. însă aţi semnat această lege, chiar dacă ONG-urile au solicitat s-o întoarceţi în Adunarea Populară. Care au fost argumentele care v-au determinat să semnaţi această lege şi de aţi consideraţi irelevantă opinia experţilor media?
 

- Promulgând legea Găgăuziei cu privire la televiziune și radio, ați ignorat opinia societății civile. Acest lucru se întâmplă deseori și la nivel central. De ce urmați exemplul prost al Chișinăului?
 

Ecaterina Terzi, reporter special al ”Teleradio - Moldova” la Comrat

- Va crea oare, această lege, condiții adecvate pentru dezvoltarea companiei publice „Teleradio Găgăuzia”?
 

- Societatea civilă v-a adresat și o scrisoare deschisă cu rugămintea de a întoarce legea pentru a fi reexaminată de Adunarea Populară. De ce, totuși, ați  promulgat-o?
 

I.V.: Din momentul reorganizării GRT din companie de stat în publică au trecut aproape zece ani. Și în toți acești ani compania a fost permanent bântuită de scandaluri de răsunet, care compromit însăși ideea audiovizualului public în autonomie. Se schimbau oamenii de la conducere, dar scenariul se repeta: președintele companiei nu putea conlucra cu directorii televiziunii și radioului, și toți împreună nu puteau găsi limbaj comun cu Consiliul de Observatori.

Din cauza crizei de management, GRT a acumulat o serie de probleme critice, sub greutatea cărora compania se putea prăbuși. Voi menționa doar unele din ele.

Prima. Republica Moldova se află în pragul televiziunii digitale. GRT nu are viziune strategică asupra tranziției la televiziune digitală și nu îi sunt clare sursele de finanțare ale acestui salt tehnologic costisitor, dar inevitabil. Dacă se va lăsa totul la voia sorții (cum se întâmplă până acum), GRT TV va pierde frecvențele analogice, dar nu va nimeri nici în multiplexul regional. Posibilitatea de a intra în multiplexul regional, din păcate, deja a fost pierdută. Tot aici se poate menționa problema uzurii profunde a principalelor resurse ale companiei – în primul rând, a turnurilor și emițătoarelor.

A doua. Am un mare respect față de personalul redacțional și tehnic al GRT, dar din cauza utilizării ineficiente a mijloacelor, 90% din știrile și emisiunile companiei se produc la Comrat. Viața de provincie este aproape invizibilă în transmisiunile televiziunii publice găgăuze.

A treia. Cât de paradoxal ar părea, astăzi la Chișinău transmisiunile GRT sunt urmărite mai mult, decât în Găgăuzia. Transmisiunile GRT nu sunt disponibile în rețelele de cablu din Comrat, Vulcănești, precum și în multe sate din autonomie, însă sunt prezente în oferta operatorului național Moldtelecom. Comitetul Executiv este interesat ca semnalul GRT TV să fie prezent în casa fiecărui locuitor al autonomiei, însă pentru aceasta e nevoie de acțiuni mai active și din partea conducerii companiei.

A patra. Noi avem întrebări serioase privind eficiența de cheltuire a resurselor financiare alocate din buget pentru nevoile companiei. Din cauza conflictelor din cadrul conducerii, la GRT s-a creat o practică proastă de eliberare a angajaților din funcție cu încălcări grave ale codului muncii. Persoana respectivă desigur se adresează în instanță, este restabilită la locul de muncă și cere de la companie salariul și compensația ce i se cuvin. În final, executorii judecătorești percep aceste mijloace din conturile companiei (în fiecare caz e vorba de zeci de mii de lei!). Sau un alt exemplu. Anul trecut compania închiria șapte (!) vehicule, în timp ce  jurnaliștii erau lipsiți de transport.

Desigur, acestea și multe alte probleme din companie nu au apărut de ieri – ele s-au acumulat ani la rând. Dar toate acestea nu puteau continua la nesfârșit. Peste un an, doi -  am fi pierdut compania. Deputații și-au asumat responsabilitate politică și au adoptat Legea cu privire la televiziune și radio în redacție nouă, din care au fost eliminate lacunele și inexactitățile, care fac confuzie în gestionarea structurală a companiei. În baza noii legi, au fost aleși noul director executiv al companiei și adjuncții lui, redactori-șefi ai televiziunii și radioului public. Mă bucur că situația la GRT s-a stabilizat și compania nu mai este subiect de discuții politice și publice.

A vorbi că noua lege promovează „interesele ascunse ale anumitor grupuri politice”, în opinia mea, este posibil doar în baza faptelor concrete. Se apropie alegerile președintelui Republicii Moldova și alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei. Aceste cicluri electorale vor fi un test al obiectivității și imparțialității pentru noua conducere a GRT.

De asemenea, consider nejustificat să se spună că la elaborarea și adoptarea Legii cu privire la televiziune și radio nu s-a luat în considerare opinia publică. Din câte cunosc, multe dintre amendamentele propuse de angajații companiei și de comunitatea media din autonomie au fost acceptate de autorii proiectului de lege.

Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente:

- Care din instituţiile mass-media din regiune vă aparţin? Aveţi vreo implicaţie/influenţă asupra politicii editoriale a portalului Gagauzinfo sau a altei structuri media?
 

I.V.: Nici eu, nici persoanele mele apropiate sau rudele nu sunt fondatori ai instituțiilor media. Însă acest lucru niciodată nu i-a împiedicat pe oponenții mei să afirme că aș avea influență asupra unor posturi TV, radio sau portaluri online. În realitate, eu sunt proprietară doar a site-ului personal www.vlah.md, pe care îl administrează fiica mea. De fapt, acest site a fost creat la recomandările ei insistente.

Ion Bunduchi, director executiv al Asociației Presei Electronice:

- Cât de des refuzați solicitările jurnaliștilor de a oferi comentarii sau interviuri în legătură cu diverse evenimente importante?
 

I.V.: Mă aflu în politică mai mult de zece ani și niciodată nu am evitat contactul cu presa. Chiar dacă știam că mă așteaptă întrebări provocatoare. Odată cu alegerea mea în postul de lider al Găgăuziei, în relațiile mele cu presa nu s-a schimbat nimic. Se întâmplă uneori ca, din cauza programului încărcat, să nu pot accepta o invitație pentru vreun interviu. Însă cei insistenți neapărat vor reuși să obțină acest interviu - din a doua sau a treia încercare.

 - Vă sunt suficiente instituțiile media din autonomie pentru a afla cu adevărat ce se petrece în autonomie?

I.V.: În ultimii patru-cinci ani instituțiile media regionale au făcut un salt calitativ în ceea ce privește operativitate și grad de informare. A crescut simțitor și interesul presei din capitală față de regiune. Însă ca și cititor, nu-mi ajung știri din localitățile îndepărtate ale Găgăuziei. Ar fi de dorit mai multe știri sociale și culturale „de la fața locului”.

-  Când veți oferi primul dvs. interviu în limba de stat?

I.V.: Cunoștințele mele ce țin de limba de stat îmi permit să lucrez eficient la ședințele guvernului și cu documentele. Însă, din păcate, deocamdată nu știu limba suficient pentru a face declarații oficiale, deși tind spre aceasta.

Ecaterina Terzi, reporter special al ”Teleradio - Moldova” la Comrat

- Vă rugăm să evaluați perspectivele de dezvoltare a instituțiilor media regionale în domeniul promovării egalității lingvistice. Care sunt prioritățile?
 

I.V.: Pentru GRT, obiectivul strategic rezultă din însuși sensul existenței companiei și constă în creșterea treptată a volumului de emisiuni proprii în limba găgăuză din contul reducerii emisiunilor retransmise. În cazul radiodifuzorilor privați, perspectiva de dezvoltare a fiecărei instituții trebuie să fie determinată exclusiv de către fondator și echipa editorială.

-  De ce ziarul regional „Vesti Gagauzii” deja de câțiva ani nu publică materiale în limba găgăuză?

I.V.: Am discutat această chestiune cu redactorul interimar și cu colectivul ziarului. Problema este pur tehnică. Instituția are nevoie de echipament computerizat modern și software licențiat pentru a efectua machetarea în limba găgăuză. Din păcate, este imposibil de a atrage granturi în publicație din cauza statutului juridic incert al instituției. Vom lucra asupra acestei probleme împreună cu fondatorul – Adunarea Populară. În același timp, aș vrea să menționez, că în acest an alocările din buget pentru „Vesti Gagauzii” au crescut, inclusiv sunt planificate mijloace pentru procurarea transportului auto propriu.

Elizaveta Rotar, ATV Comrat:

- Existența instituțiilor media – ziare, posturi de radio și TV – care au posibilitatea de a investiga activitatea autorităților autonomiei și de a comunica rezultatele cetățenilor este unul din principiile societății democratice. Putem vorbi despre jurnalism liber și independent în autonomie?
 

I.V.: Cu toată certitudinea pot afirma că astăzi în Găgăuzia activează mai multe instituții media libere și independente. O dovada a acestui fapt este activitatea postului dv. de televiziune.

- Dreptul la informare este garantat de Constituția RM și Legea privind accesul la informație. Cât de real se asigură în Găgăuzia accesul la informații de interes public?

I.V.: Comitetul Executiv este deschis pentru presă. Pentru a lucra la ședințele Comitetului Executiv, jurnaliștii nici măcar nu au nevoie de acreditare. Procesele verbale ale ședințelor se publică operativ pe site-ul oficial www.gagauzia.md. Găgăuzia este o regiune mică și eu cunosc personal practic toți jurnaliștii și numerele lor de telefon, iar ei, respectiv, cunosc numărul meu. Probleme cu a lua legătura cu mine și a primi comentarii nu există.

- Cum sunt sancționați funcționarii care împiedică accesul mass-media la informație?

I.V.: La începutul activității echipei noastre, unii conducători ai direcțiilor de profil evitau contactele cu presa. Înainte de a fi numiți în funcții de răspundere, aceștia nu erau persoane publice. Și contactele lor cu jurnaliștii erau marcate de lipsa unor obișnuințe de comunicare cu presa. A fost suficientă o observație orală din partea mea pentru ca situația să fie remediată.

-  Cum se asigură concurența loială în mass-media din Găgăuzia? De ce instituțiile media, care primesc finanțare de la stat (postul public GRT), activează pe piața de publicitate în aceleași condiții, ca și posturile private, fără a separa publicitatea comercială de cea necomercială, fapt care pune mass-media din Găgăuzia în condiții inegale?

I.V.: Problema obținerii profitului comercial din activitatea GRT nu este atât de simplă. Desigur, noi am fi putut merge pe calea instituțiilor media publice din Europa (de ex., BBC), lipsind GRT de dreptul de a plasa publicitatea comercială. Însă în acest caz ar fi trebuit să ne asumăm în mod automat obligația de a acoperi toate cheltuielile companiei din resurse bugetare. Bugetul Găgăuziei nu este pregătit pentru o asemenea povară.

În plus, GRT are un șir de obligații, pe care nu le au instituțiile media regionale private, și anume, producerea știrilor și emisiunilor în trei limbi oficiale ale autonomiei (găgăuză, rusă, moldovenească), reflectarea activității autorităților regionale, crearea emisiunilor de autor și filmelor documentare, și multe altele. Toate acestea necesită resurse financiare importante, care parțial sunt atrase datorită lucrului cu plasatorii de publicitate.

În același timp, înțeleg și argumentele radiodifuzorilor privați, care sunt nevoiți să supraviețuiască în condițiile concurenței acerbe. Păstrându-se finanțarea GRT, Comitetul Executiv și Adunarea Populară în viitor pot iniția comenzi de stat pentru producerea emisiunilor și filmelor de scurt metraj, care ar dezvălui identitatea noastră culturală. Exact cum o face deja Consiliul Coordinator al Audiovizualului al Republicii Moldova.

Mihail Sirkeli, directorul Centrului de Tineret „Piligrim-Demo” din Comrat:

- Doamna Vlah, de ce Dvs. și Comitetul Executiv nu răspundeți la cererile organizațiilor societății civile privind accesul la informație? Toate solicitările pe care Piligrim-Demo le-a trimis, începând cu luna noiembrie 2015 până acum, au rămas fără răspuns din partea Comitetului Executiv.
 

I.V.: Poziția Comitetului Executiv va fi anunțată în cadrul ședințelor de judecată inițiate în legătură cu cererea Piligrim-Demo.

Eugeniu Rîbca, expert în legislația media:

- Zilele acestea, Comisia Parlamentară de profil a examinat și a propus spre aprobare în primă lectură proiectul noului Cod al audiovizualului. În acest proiect de lege sunt prevăzute anumite propuneri legate de constituirea Consiliilor de Observatori ale radiodifuzorilor publici - IPNA „Teleradio-Moldova” și Compania Publică regională din Găgăuzia, GRT. Autorii au prevăzut anumite proceduri comune de constituire a acestor consilii. Cum credeți, este oportună și benefică implicarea CCA în procedura de desemnare a membrilor Consiliului de Supraveghere a Companiei din Găgăuzia?
 

I.V.: Procedura de alegere a membrilor Consiliului de Observatori pe lângă compania publică „Teleradio Găgăuzia” se stabilește în Legea cu privire la televiziune și radio din Găgăuzia. Aceasta ține de prerogativa exclusivă a fondatorului companiei – Adunarea Populară a Găgăuziei. Proiectul noului Cod al audiovizualului al Republicii Moldova îmi este cunoscut, însă nu am găsit în el anumite inovații privind participarea CCA în procedura de alegere a membrilor CO al CP „Teleradio Găgăuzia”.

-  Considerați reușită formula de cel puțin 20% din volumul de servicii de programe ale radiodifuzorului din Găgăuzia care urmează a fi transmis în limba găgăuză? Credeți posibilă mărirea acestui volum de produs în limba găgăuză în UTA Găgăuzia?

I.V.: Presupun că ar fi injust să fie aplicate aceleași cerințe față de radiodifuzorii publici și privați. GRT, în pofida mai multor probleme interne, dispune de un potențial uman și creativ imens. Compania ar fi în stare să producă 50% și mai mult de emisiuni în limba găgăuză. În ceea ce privește posturile de radio și TV private, în cazul în care ar exista voință din partea fondatorilor, ar fi adecvată formula de 20% în limba găgăuză, 20% în limba de stat (conform cerințelor din Codul audiovizualului al Republicii Moldova), și restul timpului de emisie – în alte limbi.

Viorica Zaharia, content manager, platforma MediaForum.md:
 

- Considerați că populația din UTA Găgăuzia este suficient de informată despre Uniunea Europeană sau este nevoie de campanii de informare?
 

I.V.: Locuitorii autonomiei găgăuze sunt informați despre Uniunea Europeană în aceeași măsură ca și toți cetățenii Republicii Moldova și au, mai degrabă, nevoie de proiecte îndreptate spre soluționarea problemelor sociale și de infrastructură concrete.