Ro
En
Рy
- Cum ați estima produsele noastre online din punctul de vedere al profesionalismului?
Tudor Darie: Acum 10 ani, în presa online era multă inovație și puțin profesionalism. Azi, profesionalismul în presa online a mai crescut, dar observ puține inițiative creative. La general, majoritatea produselor online din Republica Moldova sunt de o calitate joasă. O altă tendință periculoasă e cancanizarea presei.
- O problemă în spațiul online rămân a fi comentariile discriminatorii, cu atac la persoană și care propagă discursul de ură. Cum am putea soluționa astfel de situații?
T.D.: Cea mai bună soluție e cea a Privesc.EU, în care utilizatorii sunt implicați în moderarea mesajelor de pe forum.
- Astăzi vorbim tot mai mult despre concentrare și manipulare, inclusiv în mediile online. Prin ce mecanisme pot fi diminuate aceste fenomene?
T.D.: Putem scrie și o carte despre războiul informațional și manipularea online. Într-o zi am decis să blocăm o adresă IP de pe care comentau mai mulți utilizatorii falși. Peste câteva minute am fost sunați de la un partid, care ne-a informat că nu pot intra să citească știrile. Atunci am înțeles că există echipe întregi cu salariu de la partid, care își fac bloguri sau conturi false online și comentează. E doar un exemplu. Politicienii deja au conștientizat că online-ul este o forță și vor căuta metode tot mai „creative” de manipulare online, în special în perioada alegerilor.
Cristina Zavatin, coordonator Mediacritica
- Ce sisteme de măsurare a audienței recomandați portalurilor online să folosească?
T.D.: Pentru a te măsura și compara cu alte site-uri de pe piață, recomand să înscrierea în Biroul de Audit al Tirajelor și Internetului. Dacă vor statistică în real-time, atunci Google Analytics e cel mai indicat. Colegii mei de la SensMedia lucrează la un instrument interesant ce va oferi date demografice despre site-urile din Moldova, dar vom oferi mai multe detalii mai târziu.
- În ce măsură social media influențează conținutul jurnalistic produs de media online?
T.D.: Social media și în particular Facebook influențează foarte mult media online. În primul rând, Facebook e una dintre principalele surse de trafic pentru site-urile media. Totodată, Facebook e cel care indirect omoară site-urile de știri, deoarece utilizatorii deja nu mai intră să citească știrile pe site, se mulțumesc să citească doar titlurile pe Facebook, ceea ce generează o goană după titluri șocante. În al doilea rând, comentariile de pe Facebook sunt și o sursă bună de subiecte. Oamenii reali comentează și își expun propriile probleme.
- Inițial, Agora.md s-a lansat ca un portal de nișă (profil economic), ulterior s-a transformat într-un portal generalist. De ce ați hotărât să treceți la un portal generalist, cel de nișă nu era rentabil? Această schimbare s-a resimțit la nivel de audiență și profit?
T.D.: Inițial, Agora era un site de știri economice. Acum, nu este doar un site de știri generalist, ci o instituție media care își personalizează conținutul în funcție de platformă. Azi, Agora este atât site de știri, cât și aplicație de televiziune online în rețeaua Starnet și aplicație mobilă pe iOS și Android. Ne-am propus să ajungem pe orice ecran conectat la Internet. Dacă mâine calculatoarele de bord ale mașinilor vor fi conectate la Internet, Agora va ajunge acolo, deoarece pentru noi e important să fim acolo unde este utilizatorul. Sigur că strategia aleasă va da roade pe termen lung. Dezvoltăm un proiect media, așa cum noi ne imaginăm că ar trebui să arate media, atunci când televiziunea și site-urile de știri vor deveni cam același lucru.
- Ce procentaj îi revine mediei online din piața de publicitate totală din R. Moldova?
T.D.: Nu există date exacte pe piață, dar estimez orientativ 40-50% din piața de publicitate online este generată de site-urile locale de știri. Asta înseamnă cca 1.5 milioane euro, din care se hrănesc redacțiile a zeci de site-uri și agențiile de publicitate care le deservesc. Altfel spus, ca business nu e foarte interesant. Cei care fac media online și o fac bine, o fac din pasiune, nu din dorința de a câștiga bani.
Alexandru Lebedev, fondator și administrator al portalului de știri pentru tineri „#diez.md”
- Pot exista trolli buni, adică benefici? Pentru că denumirea de troll aduce deodată o conotație negativă.
T.D.: Majoritatea trollilor aduc beneficii doar pentru patronii lor politici. Sigur că sunt și unii trolli care sunt utili. Fără supărări, dar pentru mine Oleg Brega și Eugen Luchianiuc tot sunt trolli, însă care nu au neapărat o legătură cu partidele și publică lucruri importante, care aduc beneficii pentru societate.
- Nu credeți că Legea Big Brother va influența politica redacțională, mai ales în cazul instituțiilor media mici, ca acestea să se autocenzureze, și că acest fapt va duce la apariția a mai puține instituții media independente?
T.D.: Nu cred. Experiența ne arată că astfel de inițiative, de obicei, au efect invers. Online-ul nu mai poate fi controlat în totalitate de politic, decât dacă ajungem într-un sistem autoritar ca Rusia sau China. Dacă iubiții noștri deputați, nu vor avea „durere la genunchi” și vor vota legea Big Brother, cred că pe majoritatea tinerilor „îi va durea în cot” când actualii deputați le vor cere voturile. Iar instituțiile media independente, dacă vor fi hărțuite politic, vor avea de câștigat audiență. Eu chiar îi rog pe prietenii de la Procuratură sau SIS să organizeze periodic câte o vizită de documentare la sediul Agora, ne-ar fi de mare ajutor.
Natalia Hadârcă, redactor-șef Evenimentul Zilei
- Cat de repede poate schimba Internetul mentalitatea omului?
T.D.: E o temă de studiat. Cert e că picii de 1-2 ani se descurcă mai bine la calculator sau telefon decât bunelul sau bunica de 50 – 60 de ani. Internetul se învață ușor, dacă ai o necesitate. Iar mentalitatea e ceva mult mai profund. Dacă ar fi atât de simplu, aș face o campanie online ca să mai preluăm din mentalitatea japonezilor.
- Ce trebuie să întreprindă managerii ziarelor pentru a ține pasul cu Internetul sau acest lucru este deja imposibil?
T.D.: Ce ar trebui să facă izvoarele ca să fie atât de prezente ca apa din robinete? Cred că este loc atât pentru o gură de apă proaspătă la un izvor, cât și pentru apa care a devenit mult mai accesibilă după ce au fost construite apeductele. Cu plăcere răsfoiesc un ziar și mi-aș dori ca ele să nu mai publice știrile de ieri, ci să analizeze și să interpreteze principalele evenimente. Știrile de ieri au fost publicate tot ieri pe Internet și au fost prezentate în buletine de știri la TV. Ziarele au nevoie să-și găsească locul în noua conjunctură și să se completeze cu online-ul și televiziunea.
Aurel Obreja, fotograf Radio Chișinău
- Cunosc cazuri concrete când fotografiile de pe site-ul radiochisinau.md au fost preluate și publicate fără a fi indicată sursa. Cum ar putea fi reglementat mediul online, în așa fel, încât fenomenul preluării fotografiilor să fie diminuat?
T.D.: Subiectul respectării drepturilor de autor pe Internet este unul discutat în întreaga lume. Total, cred că va fi imposibil de a fi respectat, pentru că oricine poate prelua o poză și publica pe profilul de pe twitter sau Facebook. Însă cu trecerea timpului și educarea jurnaliștilor din presa online, cred că fotografiile vor fi preluate cu respectarea drepturilor de autor.
- Cum procedăm în cazul când fotografiile sunt preluate de pe portaluri internaționale? Care ar fi regula în acest caz?
T.D.: Scrii o scrisoare și soliciți să-ți fie achitat un onorariu pentru utilizarea drepturilor de autor.
Gheorghe Motricală, director Est- Curier, Criuleni
- În condițiile în care utilizatorii Internetului s-au deprins să citească informațiile de pe site-uri fără a achita taxe, cum vedeți dezvoltarea mediilor online în continuare?
T.D.: Ar fi perfect dacă vizitatorii ar plăti pentru informația citită, deoarece în acest caz ar avea la îndemână principalul instrument de control al calității conținutului. Editorii site-urilor ar fi responsabili în fața publicului. Însă e mai mult un vis pentru Moldova, abonamentele pentru conținut nu vor prinde atât de ușor într-o țară atât de săracă. Respectiv, publicitatea rămâne principala sursă de venit.
Diana Ștefârță, președinta Centrului Tânărului Jurnalist din Moldova
- „Legea Big Brother" este o inițiativă a MAI, iar scopul cunoscut de toți este combaterea pornografiei infantile. Totuși, ONG-urile, sindicaliștii, societatea civilă și jurnaliștii își apără dreptul la libertatea de exprimare și viața privată. Făcând abstracție de faptul că reprezentați mediul online și vă vizează direct subiectul, cum explicați acest "paradox"?
T.D.: Diana, mă bucur să văd că reprezinți o organizație, la fondarea căreia am pus umărul. Sper că autoritățile vor renunța să promoveze Legea Big Brother în varianta actuală. Dacă vor fi excluse articolele, care permit blocarea site-urilor și verificarea corespondenței private, legea chiar merită susținută. Sigur că sunt conștient că reglementarea Internetului nu se oprește aici. Vor mai trece câteva luni și vom vedea o altă inițiativă a autorităților. Și nu e suficient ca doar jurnaliștii sau ONG-iștii să își apere drepturile. Fiecare cetățean e responsabil să-și apere dreptul la acces la informație, libera exprimare sau corespondența privată.
Lidia Bulgaru, redactor-șef Glia Drochiană
- Presa regională este interesată de crearea și plasarea spoturilor publicitare pe pagina Web, de realizarea și emiterea emisiunilor TV pe site, de transmiterea în regim live a breaking news. Cine ar putea să ne ajute în realizarea acestor idei? Ce sfat ne puteți da, ca expert?
T.D.: Tehnologiile se schimbă atât de rapid, încât e suficient să „lenevești” câteva luni sau un an și constați că ești deja depășit. Respectiv, nu mă consider expert, ci o persoană care se străduiește permanent să învețe și să se transforme. Dacă doriți să faceți ceva, e bine să le faceți. Azi va fi mai greu, mâine va fi mai ușor. Nu e cazul să așteptați pe altcineva. Internetul conține la un click distanță milioane de sfaturi despre cum ați putea face un anumit lucru.
Cristina Straton, colaboratoare revista „Natura”
- Care sunt investițiile anuale pentru menținerea portalul Agora?
T.D.: Bugetul anual al Agora e maximum cât bugetul lunar al unei televiziuni de știri. Cred că presa online are încă spațiu pentru dezvoltare. Sper doar să fie alocate resurse în creșterea calității conținutului.
- Ce modalități de atragere a fondurilor ați putea recomanda jurnaliștilor care vor să-și creeze propria platformă online?
T.D.: Prioritar e să fie atrasă publicitate. E cel mai sustenabil și corect mod de a finanța o afacere de media. Granturile sunt ok, dar dacă se termină grantul, nu e cazul să moară proiectul.
- Cum își crește audiența portalul Agora, ce modalități utilizează și care sunt cele mai eficiente?
T.D.: Cea mai eficientă modalitate de creștere a unui site este investiția în calitatea conținutului. Un conținut calitativ se auto-promovează și devine viral. Sunt și exemple când se cumpără trafic, însă astfel de soluții nu sunt durabile în timp.
- Cum va afecta libertatea de exprimare Legea Big Brother, dacă va fi adoptată în varianta actuală?
T.D.: Tragem cu ochiul la Rusia sau China și ne vedem „viitorul”.
