Ro
En
Рy
Potrivit Memoriului privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2020 - 3 mai 2021, document lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei de către Centrul pentru Jurnalism Independent și alte organizații din domeniul media, cadrul juridic „nu a fost completat cu noi legi necesare domeniului și nici ajustat la nevoile sectorului”, iar mai multe amendamente legislative s-au adeverit a fi „periculoase și contrare standardelor comunitare”.
Memoriul conține un șir de recomandări adresate Guvernului și Parlamentului, care, dacă ar fi puse în practică, ar contribui la protejarea și încurajarea mass-mediei libere, în conformitate cu principiile unei societăți democratice. Printre altele, se recomandă reluarea activității Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media, care să se preocupe de implementarea Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei; diminuarea influenței politicului asupra activității mass-mediei prin lărgirea sectorului presei independente; implementarea politicii publice juridico-economice care să asigure instituțiilor mediatice o activitate în condiții concurențiale echitabile și transparente; dezvoltarea pluralismului mediatic; denunțarea oricărui act de amenințare sau de agresiune în raport cu mass-media și altele.
CJI a expediat documentul Parlamentului și Guvernului. Ulterior, ultimul a remis demersul Ministerului Justiției, care ar urma să preia competențele ce țin de domeniul media.
În scrisoarea semnată de secretara de stat Tatiana Tverdun se menționează că autoritatea „apreciază și susține inițiativa organizațiilor neguvernamentale din domeniul mass-media de a modifica legislația în partea ce ține de protejarea drepturilor și libertăților jurnaliștilor, promovarea concurenței loiale, a produselor media autohtone, a autonomiei față de partidele politice, precum și a transparenței surselor de finanțare a mass-mediei”. Funcționarii au remarcat și „propunerea de a elabora și promova un cadru normativ coerent pentru a exclude lacunele și contradicțiile existente actualmente în legislație, precum și practicile neuniforme în interpretarea și aplicarea acesteia”.
Totuși, reprezentanții Ministerului Justiției precizează că propunerile din Memoriu „urmează a fi examinate și analizate mai amplu și, după caz, vor fi incluse în viitoarele proiecte de acte normative, ce vor fi promovate de către Ministerul Justiției”, dar „doar după învestirea noului Guvern”.
Tatiana Tverdun a ținut să precizeze că actualul mandat al Guvernului este limitat la atribuții de administrare a treburilor publice și nu este în drept să adopte și să prezinte Parlamentului spre examinare proiecte de acte normative și proiecte ale documentelor de politici, precum și să avizeze inițiative legislative, inclusiv proiecte. „În acest context, reiterăm faptul că Ministerul Justiției rămâne în continuare deschis spre cooperare și va contribui la elaborarea și promovarea proiectelor actelor normative din domeniul mass-media, precum și la definitivarea proiectelor actelor normative elaborate de subiecții cu drept de inițiativă legislativă la etapa de avizare şi expertiză juridică a acestora, conform procedurilor prevăzute de Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative”, concluzionează funcționarii ministerului.
