Ro
En
Рy
Republica Moldova ocupă locul întâi în domeniul libertăţii presei în spaţiul Parteneriatului Estic, în vreme ce la polul opus s-a situat din nou Belarus, conform indicelui conceput în ultimul trimestru în cadrul proiectului ENP Media Freedom Watch.
Moldova a avansat în faţa Georgiei potrivit rezultatelor celui de-al doilea indice, acumulând şase din şapte puncte posibile. Pe de altă parte, concluziile experţilor media ai Republicii Moldova denotă că în domeniul libertăţii presei apar atât regrese, cât şi progrese în comparaţie cu trimestrul trecut. Totodată, aceștia au subliniat că Moldova mai are probleme legate de cenzură şi autocenzură, precum şi la relaţia presei cu politicul.
Indicele Libertății Presei este alcătuit din patru secțiuni. Prima este Politica, ce determină nivelul drepturilor şi libertăţilor garantate de Constituţie şi legile presei. Aici Moldova a acumulat 175 de puncte din 240 posibile, ocupând locul trei după Georgia şi Armenia. Aceasta s-a întâmplat deoarece Guvernul a hotărât recent să sisteze transmisiunea online a şedinţelor sale. Un alt aspect negativ a fost declaraţia preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poaleleungi, privind reintroducerii pedepsei penale pentru calomnie în presă.
În blocul Practica, unde se evaluează rolul statului în oferirea garanţiilor la drepturi şi libertăţi ale presei, Republica Moldova a acumulat 846 de puncte, ocupând locul întâi. Un aspect pozitiv remarcat de experţii este că s-a îmbunătăţit relaţia presei cu justiţia. ”Marele succes al Republicii Moldova este că acum în instanţă nu se mai cer compensaţii exorbitante sau nemotivate, care ar putea duce la închiderea instituţiior de presă aşa cum se întâmpla cu minim un an în urmă”, a constatat Alina Radu, unul din experţii consultați în realizarea Indicelui Libertăţii Presei, prezentă la conferința de prezentare a raportului.
În acelaşi timp, experţii au remarcat că nu este justificată mărirea taxelor pentru obţinerea informaţiilor de la unele instituţii de stat într-un timp mai scurt. ”Instituţiile media locale nu au bugete atât de mari ca să poată plăti pentru informaţii publice, iar preţurile sunt, de fapt, pentru toţi la fel”, a atenţionat Alina Radu.
În afara de acestea, documentul menţionează nivelul scăzut de comunicare între serviciile de presă ale ministerelor și jurnaliști. O altă problemă abordată de experţi a fost monopolul Poștei Moldovei pe piaţa de distribuţie a presei, această instituție venind cu preţuri nejustificat de mari.
La capitolul Audiovizualului, Republica Moldova ocupă tot locul întâi cu 125 de puncte. Totuși, este dificil de evaluat efectul tranziţiei la televiziunea digitală, deoarece Guvernul încă nu a aprobat Programul finalizării acestui proces.
Moldova a păstrat poziția de lider şi în blocul Internetul şi noile media, acumulând 140 de puncte din 150 posibile. Aici problema remarcată de experţi este nerespectarea dreptului de autor. ”Mulţi cred că informaţia care apare pe anumite resurse (n.r. online) este una care nu aparţine numănui şi care poţi folosi cum doreşti. De aceea segmentul acesta se autoreglementează şi nu întotdeuna corect”, a subliniat redactorul-șef al Kommersant.md, Vladimir Soloviov.
Raportul şi recomandările experţilor au fost realizate în cadrul proiectului ”Monitorizarea Libertăţii Presei în Ţările Parteneriatului Estic”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent.
