Nadine GOGU, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent: ”Putem afirma, bazându-ne pe probe, că presa din R. Moldova e monopolizată”

La hotarul dintre ani, le-am propus unor experți media să facă  o retrospectivă a anului 2015, pentru a vedea ce a fost bine, dar și ce nu a mers în domeniul mass-media. Totodată, dacă tot sunt experți, i-am rugat să facă și niște previziuni pentru anul 2016. Publicăm în continuare răspunsurile lor la cele două întrebări adresate de Media Azi:

• Care sunt în opinia Dvs. reușitele și eșecurile anului 2015?
• Cum vedeți  evoluția situației în 2016?

• La capitolul realizări, singura acțiune de impact ce merită a fi remarcată a fost votarea proiectului de lege privind modificarea Codului audiovizualului în vederea asigurării transparenței proprietății mass media. Chiar dacă a durat aproape 2 ani până proiectul a devenit lege și chiar dacă au rămas în afara prevederilor prin care se urmărea interzicerea înregistrării companiilor mass-media în zonele off-shore, până la urmă contează că avem prevederi legale care ne permit să aflăm cine sunt proprietarii beneficiari. Datorită acestor amendamente, putem în sfârșit afirma, bazându-ne pe probe, că presa din R. Moldova e monopolizată. Deja urmează ca CCA să-și asume responsabilitatea și să nu admită concentrarea. În rest, și anul trecut în domeniul mass-media am avut aceeași stagnare ca și în anii precedenți. Deschiderea autorităților către cooperarea cu societatea civilă a fost mai mult mimată, guvernanții fiind ghidați de interesele partidelor în detrimentul intereselor presei. Breasla a rămas în continuare dezbinată, fiind puternic divizată pe criterii de limbă de difuzare și simpatii politice. Partizanatul multor mijloace de informare în masă s-a developat, în special, în timpul ultimei campanii electorale, dar și la reflectarea evenimentelor politice legate de  demisiile și desemnarea noilor guverne. Și calitatea produsului mediatic e în declin continuu, iar presa cu adevărat independentă, care nu ar depinde de resursele autorităților sau actorilor politici, poate fi numărată pe degete.
• E ușor să faci pronosticuri în condițiile în care guvernanții sunt antrenați continuu în procese de demitere și desemnare a guvernelor. Or, odată ce problemele din domeniul mass-media nu figurează în topul priorităților de pe agenda lor, este evident că acestea vor rămâne nesoluționate. Iar dacă vom avea alegeri anticipare, cu certitudine că proiectele de legi elaborate în ultimii ani, inclusiv de societatea civilă, vor rămâne în continuare în umbră. În schimb, vom avea și mai multă presă partizană, gata să slujească intereselor concurenților electorali, presă pentru care etica și deontologia sunt doar niște noțiuni teoretice. Există însă loc și de optimism, or, după cum arată cercetările sociologice, inclusiv cele făcute de CJI, mulți consumatori de media au început a gândi critic, respectiv, există șanse ca aceștia să-i taxeze pe acei care au ales să servească patronii, și nu publicul. Sper că cel puțin o parte din colegii din media vor realiza în sfârșit că e timpul să-și reseteze prioritățile, or, o presă fără auditoriu își pierde rațiunea de a exista.