Nicolae Sanduleac: Orice mărunţiş din viaţa cititorilor noştri trebuie să fie şi este mereu în atenţia noastră

Nicolae Sanduleac este directorul ziarului Unghiul, o publicație săptămânală lansată în 1997, cu un tiraj de peste 11.000 de exemplare. Într-un interviu pentru Media Azi, jurnalistul a povestit despre diferenţa dintre o creaţie literară şi un mijloc de informare în masă. Totodată, el este de părere că orice politician - atâta timp cât se află în opoziţie -, poate părea cel mai bun prieten al ziariştilor.

Având în vedere concurenţa care există pe piaţa media, cum arată numărul cititorilor dumneavoastră în ultima perioadă? Constant, în creștere sau în scădere?

Concurenţă există, mai ales din partea mijloacelor electronice. Însă concurenţa, pe lângă calităţile sale negative, are şi ceva bun: ea prezintă şi un imbold destul de serios pentru a merge cu orice preţ înainte, pentru a înfrunta greutăţile şi a rezolva problemele, adică pentru a te perfecţiona şi a te dezvolta. În opinia mea, concurenţa este acel colac de salvare care mai menţine presa scrisă pe puntea de plutire. Desigur, pentru cei care nu se predau și luptă pentru existenţa lor.

Iar cititorii, luptă şi ei împreună cu noi, pentru că numai datorită lor existăm. Înseamnă că le suntem utili, dacă nu se dau bătuţi şi continuă să apeleze la serviciile noastre. În 1998, al doilea an de existenţă a ziarului, tirajul era 1.153 de exemplare, iar în 2000 – aproape 5.500 şi aşa mai departe.  În 2013, tirajul ziarului a atins apogeul - peste 11.000 de exemplare. Referindu-ne la piaţa noastră de distribuţie, ar însemna câte un exemplar la fiecare 10 locuitori. Însă pe viitor, ca și până acum, vom acorda prioritate îmbunătăţirii calităţii conţinutului şi aspectului grafic, şi mai puţin numărului de exemplare.

Șaisprezece ani pentru un ziar regional înseamnă o perioadă destul de lungă. Cărui fapt se datorează această ”rezistență” şi această creștere impresionantă a tirajului?

În momentul fondării ziarului nu am crezut că el va exista și peste 15 ani, dar iată că așa a fost să fie. În prezent, publicaţia stă bine pe picioare. Are, cum se zice, un fundament rezistent. Este vorba despre o echipă excelentă, care mereu întinereşte, dar nu pierde din profesionalism; altfel am fi pierdut poziţia pe piaţă. Este vorba și despre o bază materială bună, zidită ani la rând – un oficiu propriu cu toate comodităţile necesare, tehnică şi utilaje, calculatoare pentru fiecare din cei opt colaboratori, automobil cu şofer, încălzire autonomă, aprovizionare autonomă cu energie electrică pentru a nu avea probleme legate de eventuale deconectări. Mai este vorba și despre un nucleu puternic de cititori permanenţi.

În opinia noastră, un ziar care se adresează maselor de cititori nu reprezintă o creaţie literară, ci un mijloc de a-i informa veridic despre tot ce se întâmplă în jurul lor, pentru că ei ştiu foarte bine cum trebuie să gătească borşul, nu trebuie să-i înveţe nimeni. Cred că atingerea celor mai mici probleme din viaţa omului de rând, încercarea de a le rezolva împreună, îi face pe locuitorii din regiune să voteze pentru ziarul Unghiul. Poţi să faci un ziar, unde fiecare material este o adevărată operă, dar să nu ai cititori pentru că e departe de viaţa celui căruia se adresează. Orice mărunţiş din viaţa cititorilor noştri trebuie să fie şi este mereu în atenţia noastră.  

Aminteați mai devreme despre distrugerea echipamentului redacţiei şi despre câteva tentative de a bloca pagina electronică. Puteţi să detaliați aceste istorii, cum s-au terminat? Au fost găsiţi vinovaţii?

Nu aş mai dori să revin la ceea ce a fost în trecut. Până la urmă, am aflat cine a fost făptaşul şi care a fost scopul. Dar trecerea timpului lecuieşte orice rană. Nu ne mai interesează de ce şi pentru ce, Dumnezeu pe toate le pune la locul lor. Vreau însă să spun că acum ne-am perfecționat securitatea atât a echipamentul redacţiei, cât şi a paginii electronice. De exemplu, site-ul e găzduit pe două domenii şi servere diferite, astfel am rezolvat problema.

Ați avut provocări și în ceea ce privește relația cu politicienii. Unii dintre aceștia au încercat să intervină în activitatea ziarului. Puteţi să ne povestiți mai multe despre aceste situați?

În fond, orice politician, atâta timp cât se află în opoziţie, e cel mai bun prieten al ziariştilor. Cum ajunge într-un fotoliu oarecare, fie el cât de mic, devine duşmanul lui. Noi am avut unul din aceștia, care, fiind în opoziţie, mereu venea prin redacţie. Pe urmă, când s-a mutat cu traiul în automobilul de serviciu, a umblat pe la mai multe instanţe să ne astupe gura, să nu spunem lucrurilor pe nume, dar totul a fost în van. Dacă îți îndeplineşti obligaţiile faţă de stat şi nu îi eşti dator cuiva, nimeni nu-ţi poate face nimic. Acest caz ne-a deschis ochii. Acum orice politician, fie din opoziţie, fie de la guvernare, e acelaşi politician care râvneşte la un post şi atât. Pe toţi îi tratăm egal.

Cât de independentă şi liberă este presa din Republica Moldova?

Este şi independentă, şi liberă. Dar independenţa şi libertatea ei au acea dimensiunea pe care o acceptă fiecare instituție media în parte. În orice caz, Unghiul este independent în ce priveşte conţinutul editorial şi liber în acţiunile sale, la bază fiind starea financiară bună şi profesionalismul colaboratorilor, lipsa angajamentelor faţă de partide sau alţi actori.

Ce sfaturi aţi da jurnaliştilor din Moldova în ceea ce privește profesionalismul?

Să își facă meseria cinstit, pentru că într-adevăr este o meserie. Doar cititorul trebuie să fie informat în permanenţă, indiferent dacă ziaristului îi vine sau nu muza, viaţa nu are vacanţe. Şi încă un lucru: să nu uite pentru că lucrează numai pentru cititor şi nu pentru guvernanţi sau politicieni.

sursa foto: www.unghiul.info