În urma observării campaniei, reprezentanții OSCE au ajuns la constatarea că „Consiliul Audiovizualului nu a pus în aplicare în mod adecvat dispozițiile privind mediatizarea imparțială în timpul campaniei”. În viziunea observatorilor, Codul electoral și Regulamentul CEC impun o mediatizare echitabilă, responsabilă, echilibrată și imparțială a campaniilor concurenților. „Cu toate acestea, legea nu definește o astfel de mediatizare, lăsând-o la discreția CA”, se arată în raport.
Experții misiunii au constatat că Codul serviciilor media audiovizuale conține standarde europene privind imparțialitatea și echilibrul în știri și programe informative, însă monitorizările cantitative și calitative privind difuzarea știrilor se fac doar în perioada campaniilor electorale.
Ei au mai stabilit că un număr mare de radiodifuzori și un număr tot mai mare de mijloace de comunicare online sunt active în Republica Moldova, în timp ce tirajul presei scrise este în scădere. De asemenea, „lipsa veniturilor pe o piață publicitară insuficientă subminează durabilitatea mijloacelor de informare în masă și provoacă necesitatea afilierii politice și economice a acestora”. O altă constatare a experților se referă la faptul că producția de știri independente și jurnalismul de investigație se bazează în mod semnificativ pe finanțarea internațional, în timp ce afilierea politică a principalelor mass-media „reduce pluralismul politic, influențează agenda dezbaterilor publice și subminează rolul de supraveghere a acestora”.
Observatorii internaționali au mai scris că instituțiile media se confruntă frecvent cu procese civile de defăimare, solicitând-se uneori despăgubiri exorbitante. „Mai mulți jurnaliști au raportat MOA ODIHR probleme semnificative legate de accesul la informațiile publice, ceea ce fac dificile în special reportajele de investigație. În plus, instanțele de judecată dau dovadă de o implementare inegală a Legii din anul 2000 privind accesul la informație”, se arată în raport.
Concluziile preliminare pe marginea alegerilor parlamentare anticipate au fost elaborate de o misiune comună ce a implicat Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO/ODIHR), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și Parlamentul European (PE).