Ro
En
Рy
UE: Controlul asupra media a limitat pluralismul
Potrivit declarației Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, alegerile au fost „competitive și drepturile fundamentale au fost, în general, respectate”.
Declarația Delegației UE s-a bazat pe concluziile preliminare ale misiunii OSCE/ODIHR de observare a alegerilor. „Controlul și proprietatea asupra surselor mass-media de către actorii politici a limitat pluralitatea punctelor de vedere prezentate alegătorilor”, au subliniat reprezentanții Delegației.
Constatările preliminare ale Biroului OSCE
Constatările preliminare ale acestor organizații internaționale de monitorizare media au arătat că unele posturi naționale de televiziune nu s-au conformat rigorilor privind mediatizarea campaniei într-un mod corect. Toți difuzorii monitorizați şi-au realizat obligațiunea juridică de organizare a dezbaterilor, însă concurenții care au beneficiat de publicitate extinsă gratuită şi contra plată au avut tendința de a nu participa, se mai spune în raport.
În document se menționează că Partidul Democrat (PD) şi-a început campania pentru referendum „făcând uz de panouri şi publicitate în mass-media de la începutul lunii ianuarie, cu o lună înainte de lansarea campaniei pentru alegerile parlamentare”.
Trolii, „șterși” de Facebook
Autorii raportului amintesc că, la 13 februarie, Facebook a anunțat anularea a 168 de conturi, a 28 de pagini şi 8 conturi Instagram pe motiv de „comportament neautentic coordonat”. Guvernul a venit cu o declaraţie oficială, iar Blocul electoral ACUM a depus la CEC o contestaţie solicitând anularea înregistrării PD, făcând referinţă la o posibilă „ingerinţă manipulativă online pe plan naţional”.
De asemenea, raportorii au menționat că, cu o săptămână înaintea de ziua alegerilor, pe câteva site-uri de ştiri din Republica Moldova a apărut o publicitate Google prin care era luat în batjocură Blocul ACUM, iar cei care au sponsorizat-o rămân a fi necunoscuţi.
Controlul asupra media
În raport se regăsesc, de asemenea, informații despre controlul şi proprietatea asupra mijloacelor media, care au redus, în opinia raportorilor, accesul alegătorilor la diversitatea opiniilor, limitând capacitatea lor de a face o alegere cu adevărat informată. MIOA a afirmat că unii interlocutori le-au enunțat și îngrijorări cu privire la riscurile pentru autonomia financiară a unor instituții media, reieșind din faptul că există presiune comercială din partea a două mari firme de publicitate ce au legături cu politicieni.
Cât privește noul Cod al Audiovizualului, în opinia experților, documentul nu a soluționat lacunele juridice legate de chestiunea concentrării proprietății asupra mijloacelor de informare în masă, ceea ce conduce la influență politică nejustificată. Potrivit raportului, în pofida unei prevederi constituţionale, legea actuală privind accesul la informaţii nu asigură accesul la informaţii de interes public, astfel încât jurnaliştii se confruntă cu tergiversări substanţiale la primirea informaţiei din partea structurilor de stat, iar acest lucru contravine standardelor internaţionale.
ENEMO: CA nu a fost eficient
La fel ca în raportul MAIO și BIDDO, raportorii ENEMO constată că în pofida numărului mare de instituții media, pluralitatea punctelor de vedere a fost împiedicată de o concertare înaltă a proprietății și de legăturile strânse ale mass-mediei cu politica. ENEMO susține că deși Consiliul Audiovizualului a sancționat un anumit număr de instituții mass-media pentru părtinire în favoarea sau dezavantajul anumitor concurenți, totuși mecanismul de monitorizare și sancționare al autorității nu a fost eficient și nu a reușit să garanteze alegătorilor puncte de vedere imparțiale și echilibrate.
ENEMO consideră că mecanismul de monitorizare și sancționare al CA nu este eficient din mai multe motive: din cauza perioadei dintre rapoarte, care este prea lungă pentru o campanie electorală de numai 30 de zile; ritmul revizuirii rapoartelor de monitorizare, care este prea lent pentru a asigura o reacție rapidă; precum și din cauza tipurilor de sancțiuni aplicate, care nu au fost disuasive, întrucât aproape toate instituțiile media au repetat aceeași infracțiune sau o infracțiune similară după ce au fost deja sancționate/ avertizate pentru prima dată.
„Combinația acestor elemente face ca mecanismul de monitorizare și sancționare să fie o formalitate pură și nu reușește să garanteze alegătorilor cu puncte de vedere imparțiale și echilibrate, pentru a face o alegere în cunoștință de cauză în timpul alegerilor”, se menționează în raport.
Observatorii CSI: Media a reflectat activ campania
La rândul lor, observatorii internaționali din partea CSI privind desfășurarea alegerilor parlamentare și a referendumului republican consultativ din 24 februarie au menționat într-un comunicat că au observat că mass-media din Republica Moldova a mediatizat activ toate aspectele legate de campania electorală.
De asemenea, în cadrul unei conferințe de presă, ei au anunțat despre faptul că CA a emis avertizare posturilor de televiziune Jurnal TV și TVC 21, precizând că Jurnal TV a fost sancționat pentru politica editorială.
Explicația CA cu privire la sancțiuni
Întrebat de ce sancțiunile Consiliului Audiovizualului nu sunt eficiente, președintele autorității, Dragoș Vicol, a răspuns în cadrul emisiunii Media Azi că acest lucru se explică prin faptul că autoritatea este obligată să respecte anumite proceduri birocratice, cum ar fi solicitarea opiniei radiodifuzorului și publicarea deciziei în Monitorul Oficial. „Nu am putut să ne mișcăm mai repede și avem deocamdată doar două rapoarte din simplul considerent că procedura legală presupune anumite elemente. După sistematizarea acestor informații (rezultatele monitorizării – n.r.) este obligatoriu să solicităm poziția postului incriminat și nu întotdeauna postul incriminat căruia i se prezintă argumente reacționează cu promptitudine. Asta în pofida faptului că solicitarea noastră se face și prin intermediul poștei electronice, dar și a poștei fizice, cu rugămintea să-și expună punctul de vedere într-o zi-două. Dacă vedem că nu se dorește prezentarea unei reacții, noi examinăm în lipsa lor”, a explicat Dragoș Vicol.
Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația Presei Independente au lansat în perioada preelectorală și cea electorală cinci rapoarte de monitorizare, cel final, al șaselea, urmând să fie prezentat pe 13 martie.
