
“Există o serie de… nu le-aş spune monopoluri, dar structuri care deţin controlul asupra mai multor televiziuni, în spatele cărora stau politicieni, şi este foarte vizibilă agenda politică a acestora la TV. Chiar şi ultimele proteste au fost prezentate în mod diferit la aceste staţii tv, reieşind parcă din atitudinea liderului politic faţă de ele”, a afirmat Pirkka Tapiola.
Șeful Delegaţiei UE a pledat pentru o deschidere mai mare a presei către consumatorii de media și pentru o transparenţă totală a proprietarilor: ”Este foarte important ca presa să devină liberă, independentă. Pot exista şi instituţii de presă de partid, dar e important ca acestea să spună franc acest lucru, astfel încât consumatorul de presă să ştie. Alt moment foarte important este să existe o concurenţă liberă între aceste instituţii mass-media. Să fie mai multă transparenţă în ceea ce priveşte proprietarii de media. Să existe, de fapt, transparenţă totală şi reală a proprietarilor străini de media, până la final”.
În opinia sa, difuzorul public de televiziune ar trebui să fie unul puternic, precum BBC în Marea Britanie. Iar mass-media - să opereze cu fapte și date exacte, să verifice faptele, să crească standardele profesionale, ”nu să înveţe oamenii cum să trăiască, în stilul gazetei Pravda”.
Întrebat cât de mult politicienii din statele europene controlează canalele TV, Pirkka Tapiola a răspuns: ”În UE, foarte rar se aude ca proprietarii de televiziuni să se implice în politica editorială. În UE presa e o afacere. Astfel, mass-media livrează un produs care se numeşte informaţie liberă, sau informaţie obiectivă, şi această informaţie este procurată de către cetăţeni. În acelaşi timp, donatorii de publicitate vin la aceste instituţii media să cumpere spaţiu, căci ei ştiu că oamenii cumpără informaţie liberă şi independentă. Momentul decizional este calitatea produsului media. Atunci când presa e o afacere, e vorba de cererea cetăţenilor privind informaţia corectă şi de oferta presei în acest sens”.
Pirkka Tapiola a răspuns și la alte întrebări ale ZdG, cum ar fi actualele proteste din capitală, dialogul cu FMI, progresele R. Moldova privind implementarea prevederilor Acordului de Asociere la UE etc. Vezi aici interviul integral.