Potrivit Codului serviciilor media audiovizuale, furnizorii publici de servicii media pot difuza publicitate doar în cadrul programelor audiovizuale ce reflectă evenimente de interes major, care sunt aprobate de Consiliul Audiovizualului (CA). Deputații propun însă ca radiodifuzorii publici, prin derogare de la articolul menționat, să poată difuza contra unui tarif „publicitate care reflectă interesele societății și ale statului privind propagarea unui mod de viață sănătos, ocrotirea sănătății, protecția mediului înconjurător, integritatea resurselor energetice, protecția socială a populației și alte mesaje de interes public”. Totodată, sintagma „difuzate în cadrul evenimentelor de importanţă majoră” se propune a fi exclusă din lege. De asemenea, cei trei autori ai proiectului propun  ca și licența de emisie pentru furnizorii publici de televiziune și radiodifuziune se fie eliberată fără concurs.

Anterior, și deputata Adela Răileanu de la Partidul Socialiștilor  a propus un amendament în Codul electoral, care ar legaliza venitul încasat de televiziunea publică în campaniile electorale. Administrația Teleradio-Moldova de nenumărate ori a declarat public despre necesitatea obținerii dreptului de a încasa venituri din vânzarea publicității de către furnizorii publici de servicii media.

RADIODIFUZORUL PUBLIC, ÎN POZIȚIE „PRIVILEGIATĂ”

Directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, califică ambele propuneri drept problematice. Potrivit lui, sintagma finală - „și alte mesaje...”, - din propunerea privind difuzarea contra cost a mesajelor de interes public „deschide  largi posibilități de a prezenta drept mesaj de interes public și alte mesaje, comerciale ori politice, dacă tariful va fi mai mic decât la publicitatea comercială”. El mai spune că, uneori, este dificilă delimitarea unui mesaj politic de unul de interes public și aduce drept exemplu îndemnul unui partid către cetățeni să protejeze mediul înconjurător.

Potrivit cercetătorului, problema mesajelor de interes public sau publicitate socială, cum se mai numește în Republica Moldova, trebuie reglementată prin altă abordare, iar o variantă se conține în proiectul Legii cu privire la publicitate, care așteaptă din anul 2018 să fie adoptată în lectură finală. „În caz contrar, problema se va agrava. CA, de exemplu, în 2019 și primele șase luni ale lui 2020, în fiecare a doua ședință publică a luat decizii de a recomanda difuzarea cu titlu gratuit a publicității sociale, în total – 39 de spoturi. Printre solicitanții veniți la CA sunt ministere, Guvernul, Primăria, agenții de stat etc. CA are alte lucruri importante de făcut”, a comentat Bunduchi.

Cât privește prevederea prin care se dorește excluderea sintagmei „difuzate în cadrul evenimentelor de importanță majoră”, Ion Bunduchi crede că propunerea respectivă îi plasează pe furnizorii privați de servicii media în condiții economice inechitabile în raport cu furnizorii publici, care sunt subvenționați de stat.

Eliberarea licenței de emisie pentru canalele TV și radio fără concurs plasează și mai mult radiodifuzorii publici în poziție privilegiată față de ceilalți, în opinia expertului. „Este adevărat, CA nu poate să nu prelungească licența de emisie a furnizorului public, dar, totodată, poate sugera furnizorului public îmbunătățiri ale conceptului general, ale structurii serviciilor de programe și tot așa. O abordare de genul celei propuse ar putea pune la îndoială și necesitatea sancționării furnizorilor publici, de rând ce banii sunt de stat”, susține Ion Bunduchi.

Anterior, președintele CA, Dragoș Vicol, s-a arătat de acord, într-un interviu pentru Media Azi, că postul public de televiziune nu trebuie să plaseze publicitate decât cu anumite excepții - când este vorba de evenimente de importanță majoră, dar cu o singură condiție, ca fondurile de subvenționare ale postului să fie oferite în volumul în care televiziunea să fie funcțională.

Despre alte prevederi ale proiectului de lege, accesați: