Ro
En
Рy
Președinta CP, Viorica Zaharia, a menționat că necesitatea adoptării unui nou cod deontologic rezultă din schimbarea realităților, mai ales în sfera online, „care nu este deloc acoperită în actualul cod”. La fel, a subliniat președinta CP, în mass-media au început să fie aplicate pe larg diverse tehnici de manipulare, exploatate imaginile unor persoane vulnerabile sau neglijate normele de reflectare a copiilor în presă.
În opinia Vioricăi Zaharia, noua ediție a codului este adresată nu doar jurnaliștilor, ci și consumatorilor de media, care trebuie să consulte documentul pentru a putea cere de la jurnaliști informații de calitate.
Cu o intervenție prin Skype la masa rotundă a participat și reprezentanta Freedom House, Lolita Berzina, care i-a consultat pe autorii codului – președinta CP Viorica Zaharia și directorul executiv al Asociației Presei Electronice APEL Ion Bunduchi în elaborarea documentului. Experta a fost de părerea că noul cod al jurnalistului asigură și dreptul societății de a primi informații calitative, fapt care îi va ajuta pe jurnaliști să fie mai responsabili. Lolita Berzina a menționat că legislația media stabilește cadrul legal cu privire la reglementarea domeniului, dar codurile deontologice sunt necesare pentru a acoperi acele nuanțe din activitatea jurnaliștilor, care nu se regăsesc în lege.
Cu referire la dilema cine poate și cine nu poate fi numit jurnalist, Lolita Berzina a amintit celor prezenți că în Europa se vorbește tot mai mult și mai mult despre o definiție funcțională a noțiunii de jurnalist. În opinia sa, în mare parte, concluzia este că „oricine care îndeplinește rolul de jurnalist este jurnalist”. „Deja nu mai contează dacă el a fost înregistrat sau nu în calitate de jurnalist, ci dacă respectă normele deontologice ale jurnaliștilor”, a subliniat Berzina.
Definiția profesiei de jurnalist, în redacția propusă de autori, a stârnit polemici printre participanții la masa rotundă. Potrivit noului Cod, jurnalistul este „persoana fizică, angajată sau neangajată într-o instituție mass-media, care se ocupă cu regularitate de una sau mai multe activități, precum: colectarea informației de interes public din orice sursă relevantă, redactarea și editarea acesteia sub orice formă – text, fotografie, înregistrare video și /sau audio, desen, grafică etc., cu scopul diseminării publice prin intermediul mass-media”.
Tudor Iașcenco, redactorul-șef al ziarului Cuvântul, s-a arătat nemulțumit de această formulare, susținând că ar fi prea generală și că în ea „putem să includem jumătate de Republica Moldova, care scriu fel de fel de informații pe rețele de socializare”, inclusiv pe comunicatorii care activează în instituțiile publice.
În replică, Ion Bunduchi a argumentat că jurnalismul este o activitate de principiu liberă, ceea ce înseamnă că nimeni nu poate deține monopol pe acest domeniu. „Materialele de construcție ale jurnalistului sunt cuvântul, ideea, și nu altceva. Nu trebuie să facem o paralelă exactă între jurnalism și jurisprudență sau chirurgie, nu sunt de comparat. (...) Cineva care a lucrat o zi în jurnalism, poate avea idei mai valoroase decât altcineva, care a lucrat 50 de ani în jurnalism”, a precizat Bunduchi. În opinia sa, numai cititorul sau consumatorul de informație poate să decidă cine este jurnalist și cine nu.
Noul cod conține 89 de articole și este dublu ca volum față de codul în vigoare. Pe lângă principii generale, documentul conține prevederi noi la compartimente cu privire la asigurarea acurateței informațiilor, comunicarea comercială/politică, protecția drepturilor omului, jurnalistul și conflictul de interese, tehnici și echipamente speciale de colectare a informațiilor, obligațiile mutuale între jurnalist și angajator, iar un capitol aparte se referă la autoreglementare.
Sursa Foto: Cristina Bobîrca
