Eşti aici

Președinții Comisiei Parlamentare pentru mass-media explică unde s-au ”împotmolit” reformele din ultimii șase ani

28 Octombrie 2015
1158 de afişări
În ultimii șase ani, jurnaliștii și organizațiile de media au transmis Comisiei Parlamentare pentru mass-media numeroase semnale că lucrurile în domeniu nu merg așa cum trebuie. De aceea organizatorii Forumului mass-media i-au invitat pe cei trei deputați care s-au aflat în fruntea comisiei în această perioadă să se refere la politicile publice pe care le-au implementat. În context, Ludmila Andronic, președinta Consiliului de Presă, moderatoarea dezbaterii, a formulat întrebarea tranșant: ”Să vedem ce s-a întâmplat cu documentele și inițiativele noastre, unde s-au împotmolit foile de parcurs pe care le-am făcut în acest răstimp”.

Potrivit autorităților, cea mai mare realizare în domeniul mass-mediei din 2009 până în prezent a fost liberalizarea pieței mass-media. Diversificarea audiovizualului a fost apreciată pozitiv de instituțiile europene, însă odată cu aceasta, au recunoscut cei trei invitați, a fost dat start manipulării și propagandei interne. Totodată, potrivit actualului președinte al Comisiei Parlamentare, Vladimir Hotineanu, dar și a celor doi ex-președinți de comisie, Corina Fusu și Chiril Lucinschi,   mai multe inițiative și proiecte de legi au fost blocate. Astfel, lipsa securizării spațiului informațional și a transparenței proprietarilor mass-media, manipularea și monopolizarea instituțiilor media au rămas în continuare probleme nerezolvate.

Corina Fusu a afirmat că societatea a oferit partidelor proeuropene o mare încredere în realizarea reformelor, inclusiv, în domeniul mass-mediei. „Au apărut foarte multe posturi tv și radio private, aceasta ne-a bucurat, iar instituțiile europene ne-au apreciat pentru faptul că reușim să dezvoltăm piața audiovizualului”, a declarat Corina Fusu. O altă prioritate a fost depolitizarea Companiei Teleradio Moldova, prin realegea unei noi componențe a Consiliului de Observatori și a Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Însă, în opinia Corinei Fusu acest lucru nu s-a reușit pe deplin, întrucât politicienii și partidele politice au reușit să-și facă ”simpatizanți” în aceste structuri. La fel, pe lista nereușitelor a fost trecută și legea cu privire libertatea de exprimare, care, „nu este vie, pentru că nu este aplicată nici de jurnaliști, și nici de politicieni”.

La rândul său, deputatul Chiril Lucinschi a evidențiat printre realizările din perioada când a condus Comisia Parlamentară pentru mass-media elaborarea proiectului de lege privind transparența proprietăților mass- media.  „Cu greu, dar l-am promovat, anul trecut a fost votat, iar de la 1 noiembrie va fi pus în aplicare de CCA și sper ca peste 20 de zile să aflăm cine sunt proprietarii adevărați a televiziunilor și radiourilor din R. Moldova. Eu niciodată nu am ascuns faptul că sunt proprietar al două posturi tv și am îndemnat pe absolut toți să-mi urmeze exemplul”, a afirmat Chiril Lucinschi. La capitolul eșecuri, el consideră că presa scrisă din R. Moldova este tratată discriminatoriu în raport cu cea străină. „Am inițiat un proiect de lege care propunea ca presa străină care se importă în R. Moldova să plătească TVA la publicitate, la fel ca presa noastră. Din păcate, acest proiect nu a fost acceptat de Guvern, dar asta nu înseamnă că nu putem să venim cu alte propuneri ca să ajutăm presa scrisă”, a concluzionat Chiril Lucinschi. Referitor la propaganda internă, al a declarat că aceasta ”devine tot mai deranjantă, întrucât intoxică societatea”.

Fenomenul manipulării și propagandei interne în mass-media din R. Moldova a fost semnalat și de actualul președinte al Comisiei Parlamentare pentru mass-media, Vladimir Hotineanu. În opinia sa, „au apărut monopoluri pe care le sesizăm de fiecare dată”, iar „libertatea de expresie este partajată politic”. Pentru a înțelege mai bine realitățile din mass-media, Hotineanu a informat că a fost format un  consiliu consultativ pe lângă Comisia Parlamentară, iar pe agenda priorităților se află urgentarea adoptării noului Cod al Audiovizualului și securizarea spațiului informațional.
 

Sursă foto: Constantin Grigoriţă