„Proiectul de modificare a Regulamentului, aflat acum pe masa de lucru a Consiliului Superior al Magistraturii, stabilește că hotărârile judecătorești trebuie anonimizate „în conformitate cu prevederile Legii privind protecția datelor cu caracter personal”, iar „persoanele care se încadrează în condițiile articolului 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011” pot avea acces la hotărârile neanonimizate „prin intermediul unui mecanism de acces automatizat”, observă președintele CSJ.
În legătură cu aceasta, el consideră luarea sa de poziție drept o obligație „de vreme ce, odată adoptate, modificările ar influența, între altele, încrederea în justiție”.
Mihai Poalelungi constată că în proiectul de modificare a Regulamentului există un conflict între dreptul la respectarea vieții private și interesul justiției transparente.
În opinia sa, dacă ar fi adoptată, propunerea anonimizării hotărârilor judecătorești ar lovi în chiar esența libertății de exprimare a presei.
„Nu mi-am propus să fac, în analiza mea, un studiu de drept comparat, pentru că îmi este suficientă practica de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Aici, regula este că informațiile transmise în legătură cu o cerere, atât în procedura scrisă, cât și în cea orală, inclusiv informațiile despre reclamant sau despre terți, sunt accesibile pentru public”, precizează președintele CSJ, fost judecător la CEDO.
Reamintim, că depersonalizarea hotărârilor judecătorești și lipsa posibilității de a căuta un dosar după numele și prenumele figurantului au fost calificate de către reprezentanții mass-media drept o nouă metodă de îngrădire a accesului la informație.
Centrul pentru Jurnalism Independent desfășoară, încă de la începutul anului curent, o campanie de sensibilizare a autorităților publice în ceea ce privește interpretarea într-o manieră restrictivă a prevederilor Legii privind protecţia datelor cu caracter personal. În cadrul campaniei, CJI a elaborat un studiu intitulat „Protecția datelor cu caracter personal vs libertatea de exprimare și informare”, în care recomandă revizuirea legii privind datele cu caracter personal.
Sursa foto: Realitatea.md