Ro
En
Рy
Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a asigurat participanții la Media Policy Forum 2018 că principalele probleme legate de dezvoltarea presei se află de mai mult timp în atenția deputaților și a Grupului de lucru parlamentar privind îmbunătățirea legislației mass-mediei: „De fapt, cam de doi-trei ani noi discutăm foarte mult despre tot ceea ce înseamnă accesul la media, media independentă, concentrarea mediei și multe alte elemente”, a subliniat Candu.
În opinia spicherului, presa ca afacere se confruntă cu mari dificultăți în Republica Moldova: „Ca să fie o afacere profitabilă sau, cel puțin, să susții o presă, inclusiv pe cea independentă, trebuie să ai și o piață de desfacere, o piață comercială”, a menționat el. Potrivit lui Andrian Candu, piața media din Republica Moldova constituie aproximativ „9-10 milioane de euro pe an” și, dacă am împărțiți această sumă „între 10 și 40 canale de televiziune, radiouri”, am vedea că „de fapt, nu poți să faci televiziune cu acești bani”. Președintele Parlamentului a optat pentru adoptarea unui cadru legislativ care ar putea îmbunătăți situația presei, inclusiv prin oferirea unor facilități în administrarea afacerilor media.
În cadrul discuțiilor, directoarea executivă a Asociației Agențiilor de Publicitate „ААРМ”, Galina Zablovscaia, a afirmat că nu înțelege „de unde s-a luat cifra de 10 milioane” și că datele prezentate de oficiali despre volumul pieței publicitare nu corespunde cu datele pe care le deține agenția pe care o conduce. Potrivit Galinei Zablovscaia, în 2017 piața publicitară din Republica Moldova a constituit în total 23 de milione de euro, dintre care 13 milioane de euro au reprezentat volumul pentru segmentul audiovizual.
Ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit, prezent la eveniment, s-a referit în discursul său la problema concentrării media și impactul negativ pe care îl are acest fenomen asupra limitării accesului cetățenilor la diverse opinii, mai ales în context electoral.
„Libertatea presei și competența mediatică sunt mult mai importante în acest an electoral. Democrațiile sănătoase au nevoie de un mediu prosper al presei independente, astfel încât cetățenii să poată analiza în mod critic pozițiile candidaților. Cunoaștem cu toții provocările: sectoarele mediatice și publicitare din Republica Moldova sunt concentrate în mâinile câtorva persoane. Această situație îi lipsește pe cetățenii țării de acces la o gama variată de opinii, conservă propaganda internă și lipsește canalele independente de resurse pentru supraviețuire”, a declarat diplomatul american.
James Pettit a subliniat, totodată, necesitatea adoptării noului Cod al audiovizualului și a adăugat că răspunsul la propaganda externă ar trebui să fie respectarea dreptului la libertatea de exprimare.
Despre fenomenul concentrării în mass-media a amintit și Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, care a atras atenția la barierele pe care le ridică acest fenomen în fața jurnaliștilor de investigație. „Este important ca legislația din Republica Moldova să susțină existența și munca jurnaliștilor, inclusiv jurnalismul de investigație, pentru că jurnaliștii sunt cei care trebuie să aducă informații la cunoștința cetățenilor și pentru asta nu trebuie să existe obstacole în munca lor în ceea ce privește accesul la bazele de date publice, inclusiv obstacole de natură financiară”, a menționat Michalko.
Directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) Nadine Gogu s-a referit la „piața media și publicitară slabă și monopolizată” care afectează presa independentă din Republica Moldova și influența politicului asupra acestor două sectoare importante. Cu referire la cazurile semnalate de unele posturi tv privind implicarea politicienilor în monopolizarea pieței publicitare, Nadine Gogu s-a întrebat: „Cum să avem diversitate în mass-media în condițiile în care nu toți actorii, nu toți radiodifuzorii au acces egal la această piață de publicitate?”.
În context, directoarea executivă a CJI a concluzionat: „Vestea bună e că avem donatori, avem ambasade care susțin mass-media, susțin libertatea presei prin diverse programe și anume datorită lor mai avem și câteva instituții media independente. (...) În rest, sunt instituții media care nu țin cont de interesul public, dar promovează agenda politicienilor”, a afirmat Nadine Gogu.
La eveniment au participat și reprezentanți ai posturilor tv locale. Ludmila Topal, directoarea executivă a postului „Canal Regional”, a menționat că radiodifuzorii regionali au ajuns la limita disperării și nu știu ce îi așteaptă în viitor. Topal susține că posturilor regionale le revine o parte foarte mică din piața publicitară și că acestea supraviețuiesc datorită „publicității sociale” și proiectelor oferite de donatori.
Potrivit Ludmilei Topal, în acest an electoral radiodifuzorii regionali se confruntă cu diverse presiuni din partea partidelor politice influente, care încearcă să îi abordeze pentru a le câștiga simpatia, în situația în care o parte dintre deputați vor fi aleși în circumscripții uninominale:
„În calitate de director al acestui post de televiziune mă interesează soarta colegilor mei din regiune. Știu precis că se apropie de ei diferiți politicieni și le propun oarecare finanțare, sigur, în schimbul altor servicii – aș putea spune chiar în schimbul independenței”, a afirmat Topal.
Forumul a fost organizat de către Freedom House în Moldova, în parteneriat cu Black Sea Trust for Regional Cooperation, Birn Balkans și Friedrich Naumann Foundation Southeast Europe, Internews în Moldova și USAID Moldova.
