Eşti aici

Probleme și soluții privind accesul la informație, dezbătute la un an de la intrarea în vigoare a Convenției de la Tromsø

15 Decembrie 2021
1081 de afişări
Autoritățile sunt îndemnate să ofere cât mai rapid presei acces la bazele de date cu informații de interes public, iar Guvernul trebuie să îmbunătățească semnificativ comunicarea cu mass-media, potrivit mai multor jurnaliști și reprezentanți ai ONG-urilor de media.  Problemele au fost semnalate în cadrul mesei rotunde „Asigurarea accesului la informație pentru jurnaliști în Republica Moldova – provocări și noi oportunități”, organizată de oficiul Consiliului Europei la Chișinău. 

Discuțiile, care au avut loc pe 10 decembrie, s-au desfășurat în contextul în care a trecut un an de la intrarea în vigoare a Convenției Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale (Convenția de la Tromsø).

„INFORMAȚIA ESTE A CETĂȚENILOR, NU A GUVERNELOR”
 
Directoarea săptămânalului Ziarul de Gardă, Alina Radu, s-a referit în intervenția sa la comunicarea problematică a reprezentanților Executivului cu reprezentanții breslei jurnalistice. „Guvernele pe care le-a avut Republica Moldova până acum și acesta, actualul, au probleme de comunicare și de înțelegere a necesităților mass-media în ceea ce ține de comunicare. Scrisorile și solicitările de informație deja ne-au obosit atât de mult. În lumea modernă nu se mai întâmplă scrisori”, a explicat ea. 

Jurnalista a menționat că autoritățile europene și cele din SUA, spre exemplu, răspund în aceeași zi la solicitările de informație expediate prin e-mail. „Dacă te-ar întreba jurnalistul câte paturi de spital sunt sau câți kilometri de drum s-au făcut, e rușine dacă această informație nu există deja pe pagina web. Puneți totul acolo. Dacă te întreabă, imediat străduiește-te, ca autoritate publică, să oferi tuturor informația pentru că jurnalistul este egal cu cetățeanul și, de fapt, nu doar reporterul trebuie să aibă acces, dar și orice cetățean. Informația este a cetățenilor, nu doar a Guvernelor. Guvernul doar facilitează accesul jurnaliștilor la informație”, a completat managera de la ZdG. 

Totodată, Alina Radu a remarcat articolul din Convenția de la  Tromsø care se referă la posibilele limitări ale furnizării informațiilor în cazurile când se solicită date ce țin de securitatea informațională, de apărarea națională, de interese private, comerciale și altele. Ea consideră că acest articol „este ideal pentru țările normale și e o problemă pentru țările defectuoase, corupte cum este Republica Moldova”. Tot ea a amintit despre accesul îngreunat a bazele de date deținute de stat, mai ales la capitolul obținerii informațiilor cu privire la istoricul companiilor și a datelor de la Cadastru. 

Jurnalista a vorbit și despre soluții. „Guvernul să-și facă ordine în prioritățile și modalitățile de comunicare. Jurnaliștii să-și facă ordine în instituțiile lor și să se autoevalueze dacă corespund rigorilor și interesului public. CA să se ocupe de licențele care sunt un bun public și să vadă dacă nu este abuzat și publicul de televiziunile controlate sau organizate sub umbrele politice. Autoritățile care dețin controlul unor baze de date specifice, cum ar fi Cadastru, registrul companiilor – să stabilească un dialog urgent cu redacțiile și să le ofere acces cât mai rapid”, a conchis Alina Radu.

„GUVERNELE SE SCHIMBĂ, PROBLEME RĂMÂN”

Și directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Nadine Gogu, a remarcat că problema accesului la informație pentru jurnaliști este una „veche, dar foarte actuală”. „Noi la CJI, de ani, avem în vizor această problemă și suntem și reactivi, și proactivi. Reactivi – reacționând prin diferite declarații atunci când este cazul sau vorbim despre situația privind accesul la informație în diferite studii, documente, cercetări, memorii. Organizăm instruiri pentru jurnaliști și pentru funcționarii publici. Oferim asistență jurnaliștilor pentru că am avut  și cazuri când am mers în instanțe să solicităm informațiile care trebuiau să fie oferite de către funcționari și nu au făcut-o”, a explicat Nadine Gogu.

„De-a lungul anilor am tot monitorizat, am intervenit, am încercat prin diferite modalități să facilităm acest proces. Din păcate, nu s-au reușit prea multe lucruri în condițiile în care, în 2021, discutăm despre aceleași probleme”, a completat ea.  

Nadine Gogu a atenționat că schimbările din domeniu media nu pot fi făcute doar de societatea civilă. „Nu poate societatea civilă să fac tot. Trebuie să lucreze cel puțin cu Parlamentul. În ultimii ani, s-a lucrat într-un grup de lucru și s-au votat unele proiecte de legi, documente care reglementează domeniul. Sperăm foarte mult ca această practică să fie reluată, pentru că vedem o anumită deschidere din partea noii guvernări”, a subliniat Nadine Gogu.

Directoarea executivă a CJI i-a îndemnat pe jurnaliști să utilizeze pârghiile de eventuală sancționare a funcționarilor care nu răspund corespunzător la solicitările de informație: „Înțeleg că poate să nu placă unora, dar dacă le lăsăm așa, doar la a discuta și constata anumite probleme, ulterior ele  rămân neschimbate”.

Convenția Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale este primul instrument juridic internațional obligatoriu care recunoaște dreptul general de acces la documentele oficiale deținute de autoritățile publice. Documentul a intrat în vigoare pe 1 decembrie 2020, fiind ratificat de zece state, inclusiv Republica Moldova. „Cultura de deschidere, de acces la documentele oficiale oferă posibilitatea cetățenilor să-și formeze o opinie cu privire la societatea în care trăiesc și autoritățile care îi guvernează. (...) Este foarte important că avem parte de mass-media independentă, dar de asemenea să avem acces garantat la documentele oficiale pentru a informa publicul și pentru a realiza investigații jurnalistice”, a declarat William Massolin,  șeful Oficiului CoE la Chișinău, în cadrul acelorași discuții. 
 


Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm cele mai importante articole, dar și pe Facebook, Instagram și Twitter.

Sursa foto: Oficiul CoE la Chișinău