Proiectul Codului Serviciilor Media Audiovizuale ar putea fi votat în prima lectură în următoarele săptămâni

Experții și deputații au ajuns la consens

La ultima ședință a grupului de lucru responsabil de elaborarea Codului, care a avut loc pe 12 martie, deputații au venit cu 11 propuneri de modificare a documentului. Dintre acestea, experții s-au pronunțat categoric doar împotriva uneia dintre ele, și anume, ca fiecare furnizor de servicii media să producă zilnic (și să difuzeze) 8 ore de produs autohton.

Ion Bunduchi, directorul Asociației Presei Electronice (APEL) și unul din autorii documentului, a precizat pentru Media-azi.md de ce propunerea nu a fost acceptată: „Pentru că e un principiu discriminatoriu în raport, cel puțin, cu furnizorii de servicii media locali. Aceștia, chiar dacă au 5-10 angajați și nu pot concura cu acei care au 50-300 de angajați, sunt foarte importanți pentru informarea publicului local. O abordare nediferențiată în acest sens ar putea conduce la dispariția „vocilor locale” din peisajul mediatic, ceea ce contravine oricăror norme democratice. Prin urmare, am militat pentru o abordare diferențiată în materie de produs autohton obligatoriu și am ajuns la un consens”, a explicat Bunduchi.

În privința celorlalte propuneri s-au găsit anumite formulări acceptate și agreate de ambele părți.

Reguli noi pentru a evita dominația mediatică pe piață

Noul proiect al Codului prevede că „O persoană fizică poate fi proprietar-beneficiar la cel mult două servicii de televiziune generaliste și/sau de știri, precum și la cel mult două servicii de televiziune tematice”. Precizăm, că, în varianta inițială a proiectului, era prevăzut că „O persoană fizică poate fi proprietar - beneficiar la cel mult un serviciu media generalist de televiziune și la cel mult un serviciu media de știri de televiziune, precum și la cel mult două servicii media audiovizuale tematice de televiziune”.

Potrivit lui Ion Bunduchi, autorii au ajuns la concluzia că formula precedentă era una restrictivă, inclusiv din considerente economice: „Noua formulă permite să dețină fie un serviciu de știri și unul generalist, fie două servicii de știri, fie două servicii generaliste. Ideea este că serviciile tematice aduc bani, care pot fi investiți în servicii de știri sau generaliste, mai costisitoare”, a menționat Bunduchi.

Totodată, autorii au prevăzut și anumite limite ale cotei de audiență care să nu permită crearea unei dominații mediatice pe piață: „În ceea ce privește concentrarea proprietății, proiectul Codului prevede că un proprietar-beneficiar nu poate deține o cotă mai mare de 35% din audiență. Deci, nici un proprietar-beneficiar nu poate avea poziție dominantă în formarea opiniei publice (care, de regulă, se creează prin intermediul serviciilor de știri și generaliste) or, pentru mass-media, acest lucru este principial și esențial. În definitiv, un proprietar-beneficiar poate deține, practic, patru servicii media audiovizuale, fără a avea poziție dominantă în formarea opiniei publice”, a precizat Ion Bunduchi.

Fără noțiuni de propagandă

Alte prevederi se referă la noțiunile de propagandă și dezinformare mediatică. În actuala variantă a proiectulu a fost menținut doar termenul de discurs de ură, definit ca „exprimare care propagă, incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură fondate pe intoleranță sau discriminare bazată pe sex, origine rasială sau etnică, naționalitate, religie sau credință, dizabilitate sau orientare sexuală”.

Autorii proiectului Codului au renunțat la noțiunile și definițiile de propagandă și dezinformare mediatică deoarece definițiile juridice pentru aceste fenomene nu se regăsesc nici în jurisprudența internațională, nici la CEDO. „Instanța de judecată nu este consiliu științific, deci, are nevoie de definiții juridice, ca să judece un caz de acest gen. Jurisprudența internațională consacră doar interzicerea propagandei de război și a discursului de ură. Prin urmare, inclusiv la CEDO, cazuri de propagandă sau de dezinformare nu ar putea fi judecate”, a subliniat Ion Bunduchi pentru Media-azi.md.

În opinia expertului, într-o democrație fragilă, cum este cea din Republica Moldova, orice critică adusă autorităților ar putea fi interpretată drept dezinformare.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a anunțat, pe 23 martie, în Parlament, că, pe parcursul următoarelor două-trei săptămâni, proiectul noului Cod al Serviciilor Media Audiovizuale ar putea fi aprobat în prima lectură, pentru ca ulterior „ca și concepție de Parlament, să fie expediat pentru expertiză internațională (...) Consiliului Europei, Uniunii Europene și OSCE. Vom examina posibilitatea, dacă o să fie cazul, să fie expertizat și de către organizații de prestigiu, cum sunt Freedom House, Internews și altele”, a declarat Candu în fața jurnaliștilor.

Sursa Foto: Parlament.md