Ro
En
Рy
Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu a menționat că Republica Moldova a acumulat în total 1285 de puncte în perioada aprilie-iunie, respectiv, indicele șase pe o scală de la unu la șapte. Pentru prima data s-a constatat o discrepanță de 50 de puncte față de Indicele anterior, acest lucru fiind explicat de experți prin faptul că în presa din Moldova încă se mai resimt anumite presiuni din partea factorului politic, iar mass-media, la rândul său, încă nu a învățat să se protejeze de asemenea presiuni. ”Printre principalele probleme pe care le-au semnalat experții și care au fost incluse în raportul de față s-au numărat și eșecul autorităților de a asigura transparența proprietății mass-media”, a subliniat Nadine Gogu.
Olivia Pîrțac, expertă în domeniul legislației mass-media, a enumerat câteva cauze principale care au situat Moldova pe locul doi. Printre acestea, tergiversarea numirii membrilor Consiliului de Observatori (CO) al Companiei publice “Teleradio-Moldova”, precum și a televiziunii din regiunea găgăuză, imperfecțiunea legislației ce ține de domeniul retransmisiei contentului audiovizual pe online, conflictul dintre provaiderul StarNet și Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), soldat cu impunerea unui moratoriu pe acest caz din partea comisiei parlamentare de profil etc.
În general, experta a menționat că, pe segmentul politic, mari schimbări nu au fost înregistrate, nici declarații sau îndemnuri la limitarea libertății de exprimare nu au existat. ”În principiu, situația politică a fost oarecum obișnuită sau fără mari excese într-o direcție sau în alta. Nici în aspect de îmbunătățire și nici în aspect de degradare a libertății presei”, a concluzionat Pîrțac.
Directoarea săptămânalului “Ziarul de Gardă”, Alina Radu a amintit despre cazurile de agresiune și arest a jurnaliștilor, care au avut loc în perioada de cercetare. De exemplu, jurnalistul Oleg Brega a fost atacat cu șpreiul, iar colegul său de la Deschide.md, Vadim Ungureanu, a fost reținut de poliție. Potrivit Alinei Radu, cele două cazuri au influențat negativ datele privind libertatea presei în Moldova. În context, directoarea ZdG s-a referit și la integritatea judecătorilor care administrează conflictele cu presa. ”Suntem nemulțumiți de faptul că suntem judecați de judecătorii despre care am scris că ar fi corupți. (…) Odată am încercat să-i refuzăm și i-am tot refuzat pe rând la Curtea de Apel până nu a mai avut cine să ne judece pentru că, în fond, despre cei de la Curtea de Apel s-a scris despre toți și toți au probleme cu integritatea”, a spus Alina Radu.
Totodată, directoarea ziarului de investigație a abordat și problemele constante ale reporterilor, cum ar fi limitarea accesului la informație, impedimentele financiare sau fenomenul autocenzurei, care este mai greu de demonstrat, dar e foarte răspândit în instituțiile mass-media.
Alina Radu a criticat condițiile economice precare în care activează jurnaliștii, când grosul resurselor de pe piața publicitară le revine televiziunilor, iar restul structurilor media sunt nevoite să facă eforturi considerabile pentru a găsi surse de existență. ”Guvernul nu a prezentat un plan prin care ar fi analizată situația economică a instituțiilor media. Poate un plan de distribuire a publicității pentru că deseori sunt prezente în presă și anunțuri cu plată de la instituțiile publice, fără să fie clar principiul în baza căruia aceste instituții își distribuie anunțurile și, probabil, banii”, a adăugat experta.
În domeniul audiovizualului, la fel, au fost înregistrate unele lacune care au influențat negativ raportul final. Expertul Ion Bunduchi a menționat că la Compania publică “Teleradio-Moldova” de trei luni deja activează un ombudsman, însă până acum acesta nu s-a evidențiat cu nimic. În ceea ce privește televiziunea publică din Găgăuzia, expertul consideră că presiunile politice sunt mult mai mari decât la Chișinău. ”Acolo, ca și la Chișinău de altfel, membrii CO sunt desemnați pe criterii politice. În fruntea Teleradio Găgăuzia a venit fosta șefă a Parlamentului local, Anna Harlamenco. Adică, din politică - direct în mass-media publică”, a menționat Bunduchi. O altă problemă în domeniul audiovizualului din regiune, evidențiată de expert, este lipsa directorului la televiziunea locală găgăuză și lipsa unui președinte ales la Consiliul de Observatori. Ion Bunduchi susține că asemenea situație este foarte gravă în contextul alegerilor parlamentare, preconizate pentru toamna curentă.
Acesta este cel de-al cincilea Indice dintr-o serie de studii, pe care CJI le elaborează trimestrial în cadrul proiectului „Monitorizarea Libertăţii Presei în Ţările Parteneriatului Estic”. În afară de Republica Moldova, proiectul se desfăşoară în Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, la fel, state ale Parteneriatului Estic. Următorul raport va include perioada iulie-septembrie 2014.
Indicele Libertății Presei (aprilie-iunie) poate fi accesat AICI
Sursa foto: http://www.25.md/
