R. Moldova pe locul II în Indicele libertății presei între ţările Parteneriatului Estic

Potrivit rezultatelor ediţiei  a VI -a a Indiceluil Libertății Presei, R. Moldova îşi menţine poziţia, ocupând locul doi, după Georgia, care se află pe prima poziție. Locul trei a revenit Ucrainei, urmată de Armenia, Azerbaidjan și, pe ultimul loc, de Belarus. Indicele reprezintă suma notelor acumulate de fiecare ţară ce face parte din Parteneriatul Estic la patru categorii – Politică, Practică, Audiovizual, Internet și new-media. Perioada de monitorizare a fost în lunile iulie - octombrie 2014.

Reprezentantul Delegaţiei Uniunii Europene în R. Moldova, Wicher Slagter, prezent la lansarea Indicelui Libertății Presei, a subliniat că institutia pe care o reprezintă urmărește cu atenție situația libertății presei locale. În opinia lui, peisajul mediatic este reprezentat prin diversitate, astfel fiind acoperit pluralismul mediatic în țară. În același timp, Slagter a atras atenţia și asupra problemelor nerezolvate din domeniul mass-media. Potrivit acestuia, situația transparenței finanțării mass-media și lipsa transparenței proprietății presei continuă să îngrijoreze Delegația UE. Oficialul european este de părere că legislatorii ar trebui să adopte legile necesare, fapt ce ar conduce la îmbunătăţirea situaţiei din mass-media.

Capitolul Politică, care reflectă nivelul de drepturi și libertăți, garantate de legi, nu a suportat schimbări esențiale, susțin experții. Aceștia au afirmat că indicele în acest caz a fost mai mare în comparație cu ediţia precedentă, deoarece s-a considerat că inițiativa deputaților de a adopta legea privind transparența proprietății mass-media va avea un final pozitiv şi punctajul cu care a fost creditat acest capitol a fost mai bun.

Directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, s-a referit la capitolul Practică, în care sunt reflectate cazurile de atacuri asupra jurnaliștilor și reacția autorităților faţă de acestea. Alina Radu a menționat un șir de cazuri de acest gen, care au avut loc în perioada monitorizată. ”Îngrijorarea noastră este că niciuna din amenințări nu a fost elucidată de organele de drept și dacă vor fi ignorate prea mult timp, s-ar putea ca răuvoitorii să înțeleagă că amenințările nu sunt elucidate și nu sunt eficiente și să treacă la următorul pas. Am vrea să existe o reacție publică la amenințări, deoarece  lipsa de reacţie afectează comportamentul jurnalistului. El trebuie să se simtă absolut liber pentru a face un produs media”, a spus Alina Radu.

La capitolul Audiovizual și-a exprimat opinia directorul companiei interstatale de televiziune Mir, Ion Terguță. Acesta a subliniat faptul că instituțiile publice audiovizuale  Teleradio Moldova și Teleradio Găgăuzia se confruntă frecvent cu imixtiunea politicului în activitatea sa. Terguță a remarcat și nefucționalitatea Consiliului de Observatori al companiei Teleradio Moldova din cauza lipsei numărului necesar de membri.
Realizarea Indicelui Libertății mass-media în țările Parteneriatului Estic face parte din proiectul EaP Media Freedom.