Raportul general privind prestaţia mass-mediei în perioada electorală

Majoritatea instituţiilor mass-media au reflectat tendenţios campania electorală pentru alegerile parlamentare din acest an, favorizând sau defavorizând, sub diferite aspecte, anumiţi concurenţi electorali. Acestea sunt principalele concluzii ale raportului general privind monitorizarea mass-mediei în campania electorală. Raportul a fost realizat în cadrul Coaliţiei pentru Alegeri Libere şi Corecte, de către Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Presei Electronice (APEL). Perioada de monitorizare a durat două luni - din 1 octombrie până pe 30 noiembrie.

Presa scrisă, conform rezultatelor generale ale monitorizării, a realizat per total 850 de materiale ce au vizat alegerile parlamentare. Dintre acestea, aproape 80% au fost ştiri obişnuite, iar celelalte au abordat subiecte controversate. Potrivit experţilor, ziarele practic nu s-au ocupat de educaţie electorală. De exemplu, în Ziarul Naţional nu a apărut niciun material de educaţie electorală. Doar în 20% din articolele conflictuale a fost respectat principiul deontologic de prezentare echilibrată a tuturor părţilor implicate. Ziarul Nezavisimaia Moldova a prezentat dezechilibrat 62 din 66 de subiecte controversate. 44% din articolele pe teme electorale au fost părtinitoare.

A fost evidentă şi susţinerea anumitor concurenţi electorali. Astfel, ziarul Timpul a favorizat Partidul Democrat (PD) şi Partidul Liberal (PL); Panorama - Partidul Socialiştilor şi Partidul Politic Patria. ”Nezavisimaia Moldova a fost agentul electoral al Partidului Comuniştilor”,  a menţionat Petru Macovei, directorul API. Ziarul Naţional a favorizat Partidul Liberal Democrat, iar Komsomoliskaia Pravda v Moldove a favorizat uşor Partidul Patria (PPP).

Experţii au calificat situaţia din presa online mai proastă decât cea din presa scrisă. Cele mai multe articole la temă au fost plasate de către portalurile Omg.md (625), Realitatea.md (621) şi Noi.md (620). Portalurile cu cel mai prost indicator în ceea ce priveşte echilibrul în materialele conflictuale au fost Politik.md şi Omg.md; la celălalt pol, cu indicatorul cel mai bun s-a situat portalul Newsmaker.md. În fiecare al patrulea material din presa online a fost vizibilă opinia părtinitoare a autorului faţă de protagonişti.

Concurenţii electorali s-au bucurat de o prezenţă diferită la portalurile online. Deschide.md a defavorizat uşor PLDM şi PPP, Moldova24.info a devaforizat PLDM, Moldova.org a favorizat PDM, Noi.md a favorizat PCRM, Jurnal.md a defavorizat PDM, Omg.md a favorizat PPP, Newsmaker.md a favorizat uşor PSRM, Politic.md a favorizat concurentul Partidul Politic Patria. Unimedia.info şi Realitatea.md nu au favorizat în mod clar vreun partid antrenat în concurenţa electorală.

Posturile de radio au reflectat diferit campania electorală. Cele mai multe ştiri au fost prezentate de radiodifuzorul public Radio Moldova, iar cele mai puţine – de postul de Radio Noroc. Posturile de radio Vocea Basarabiei şi Radio Moldova, din punct de vedere al selectării surselor utilizate, au asigurat cel mai bine diversitatea surselor citate. ”La Vocea Basarabiei au fost citaţi în ştirile cu caracter electoral, direct sau indirect, cei mai mulţi experţi. Au apelat şi la politicieni, şi la funcţionari, la experţi şi la cetăţeni, la surse din alte categorii. Au asigurat pluralismul de opinie”, a menţionat directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu. Postul de radio Plai a favorizat PDM prin numărul mare de menţiuni în ştiri, iar Vocea Basarabiei a favorizat PLDM prin numărul mare de intervenţii directe.

Ion Bunduchi, expert al Asociaţiei Presei Electronice (APEL) a prezentat rezultatele monitorizării posturilor tv. Acesta a afirmat că ştirile conflictuale au fost prezente în proporţie de o treime din numărul total de materiale despre alegeri. ”Ştiri conflictuale, scrise dintr-o sursă au fost 34%, iar în 15 la sută din cazuri poziţia jurnalistului s-a făcut sesizată, ceea ce înseamnă rebut profesional. Noi oferim publicului informaţie sau material alterat jurnalistic?”, a comentat Bunduchi. Opt din cele 12 televiziuni monitorizate au favorizat sau au defavorizat clar anumiţi politicieni sau concurenţi electorali. Moldova 1, în linii mari, a reflectat echilibrat campania electorală în ştiri. În acelaşi timp, s-a observat că Moldova 1 l-a favorizat uşor pe premierul Iurie Leancă. Prime TV, Publica TV, Canal 2 şi Canal 3 au favorizat în mod clar PDM. TV 7 şi N4 au favorizat PLDM. Jurnal TV a defavorizat PDM. Accent TV a favorizat vădit Partidul Politic Patria şi Partidul Socialiştilor. Pro TV Chişinău a reflectat cel mai echilibrat şi în cel mai adecvat mod campania electorală.

PDM a fost concurentul cu cele mai multe apariţii directe şi cu cele mai multe menţiuni în cadrul emisiunilor cu caracter electoral. Posturile cu acoperire naţională Canal 2 şi Canal 3 nu au organizat dezbateri electorale în pofida faptului că s-au angajat să facă acest lucru potrivit Declaraţiei privind politica editorială în campania electorală.

”Comportamentul anumitor televiziuni constituie o recidivă periculoasă a jurnalismului de partid de adinioară. Legislaţia electorală permisivă pentru mass-media în cele mai dese cazuri nu a generat o atitudine creativă din partea televiziunilor pe partea de reflectare a procesului electoral. Declaraţia politicii editoriale nu a devenit un mecanism eficient de responsabilizare juridică şi socială a radiodifuzorilor. Una din cauze a fost atitudinea formală a CCA faţă de conţinutul declaraţiilor şi faţă de supravegherea respectării angajamentelor”, sunt câteva dintre concluziile raportului cu privire la posturile tv, prezentate de către expertul APEL, Aneta Gonţa.

Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), Dinu Ciocan, prezent la conferinţa de lansare a raportului, a fost supus unui tir de întrebări, pe mai multe subiecte, legate de prestaţia presei în campania electorală. Acesta a recunoscut că situaţia la capitolul reflectării corecte a campaniei electorale de către televiziuni este gravă. „Cel puţin opt televiziuni au picat acest examen din start”, a subliniat preşedintele CCA. Dinu Ciocan a adăugat că reprezentanţii radiodifuzorilor, care deseori au încălcat prevederile legale din domeniul audiovizualului, nici nu se prezintă la şedinţele consiliului. Totodată, acesta s-a plâns pe faptul că instituţia nu deţine pârghii suficiente pentru a sancţiona adecvat posturile de televiziune care încalcă legislaţia. El crede că amenzile de câteva mii de lei, care pot fi aplicate în prezent, nu se compară cu veniturile pe care le au radiodifuzorii din prestarea serviciilor de publicitate, inclusiv în  perioada electorală.

Prezentă la conferinţa de presă, deputata din partea Partidului Liberal, Corina Fusu, şi-a exprimat regretul faţă de datele reflectate în rapoartele de monitorizare a mass-mediei. ”Este foarte trist faptul că jurnalismul nostru a devenit unul de partizanat politic”, a subliniat Fusu.
Organizaţiile nonguvernamentale de media au monitorizat pe parcursul campaniei electorale 35 de instituţii media, între care 12 posturi de televiziune, cinci posturi de radio, zece portaluri online şi opt ziare.