Ro
En
Рy
Recent, în Parlament a fost înregistrată inițiativa legislativă a Guvernului de adoptare a Codului Aerian al Republicii Moldova.
Pe lângă multe alte aspecte, proiectul viitorului act normativ reglementează în premieră pentru Republica Moldova operarea dronelor. Această categorie de aeronave şi operaţiuni de zbor constituie obiectul prezentei analize.
Noţiunea legală
Termenul folosit în proiectul de lege pentru a defini dronele este cel de aeronavă fără pilot. Aproximativ acelaşi termen (Eng.: unmanned aircraft (UA) este utilizat la nivel oficial de Organizaţia Internaţionala a Aviaţiei Civile (ICAO) şi, mai recent, de Agenţia Europeană pentru Securitate Aeriană (EASA). Pentru a evita orice confuzii, în continuare vom utiliza denumirea oficială a dronelor propusă în proiectul actului normativ analizat – aeronavă fără pilot (în continuare „AFP”).
Proiectul de lege defineşte aeronava drept „orice aparat care se menține în atmosferă ca urmare a reacțiilor aerodinamice, altele decât reacțiile aerului cu suprafața terestră”. În același timp, aeronavele fără pilot sunt definite ca „aeronave ghidate fie de către un pilot automat de la bordul lor, fie prin telecomandă de la un centru de control de la sol sau dintr-o altă aeronavă pilotată de un echipaj uman”.
Analizând normele date din punct de vedere literar şi semantic, constatăm că AFP-urile reprezintă o categorie specială de dispozitive de zbor (o excepţie) în cadrul noţiunii generale de aeronavă. Aceeaș logică este urmată în continuare în textul proiectului de lege. Or, termenul de AFP este utilizat foarte rar pe parcursul documentului şi doar atunci când se face o excepţie pentru această categorie de aeronave sau zboruri.
Înmatricularea
Articolul 19 al proiectului de cod prevede înmatricularea în Registrul Aerian a aeronavelor civile aflate în posesia şi folosinţa persoanelor fizice şi juridice din Republica Moldova. Alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că aeronavă civilă poate fi înmatriculată în Registrul aerian numai dacă:
a. nu este înmatriculată în alt stat;
b. posedă certificat de tip valid, emis, acceptat sau validat de autoritatea administrativă de implementare și realizare a politicilor în domeniul aviației civile;
c. posedă un certificat de navigabilitate de export valid.Certificatul de înmatriculare este în mod obligatoriu prezent la bordul aeronavei. În cazul AFP-urilor, conform alin. (6) al art. 19, certificatul de înmatriculare trebuie să se afle în permanență la persoana care asigură controlul de la distanță al aeronavei.
Trebuie să observăm că alin. (10) art. 19 prevede că în cazul solicitării înmatriculării în Registrul aerian a unui nou tip de aeronavă, costurile legate de instruirea personalului autorității administrative de implementare și realizare a politicilor în domeniul aviației civile vor fi suportate de către solicitant. La înmatricularea ulterioară a aeronavelor de același tip în Registrul aerian, solicitanții ulteriori vor compensa solidar costurile pentru instruirea personalului autorității administrative de implementare și realizare a politicilor în domeniul aviației civile.
Având în vedere că până în prezent în Republica Moldova nu au fost înmatriculate AFP-uri, primii solicitanți, pe lângă taxa de înmatriculare, vor trebui să suporte şi costurile legate de instruirea personalului AAC pentru înmatricularea AFP-urilor.
Proiectul de lege oferă atribuţii largi AAC în privinţa adoptării normelor şi reglementărilor aeronautice civile speciale de implementare a prevederilor Codului, inclusiv la capitolul înmatriculării. Putem deci să ne aşteptăm că adoptarea codului aeronautic va fi urmată de o reglementare aeronautică civilă (RAC) asupra înmatriculării aeronavelor sau a AFP-urilor, în special.
Navigabilitatea
Proiectul de lege impune o serie de condiţii obligatorii pentru asigurarea navigabilităţii aeronavelor. Una din condiţii este deţinerea unui certificat de navigabilitate eliberat de AAC. Totuşi, art. 20 alin. (1) exceptează AFP-urile de la obligaţia de a deţine un certificat de navigabilitate, dar cu obligaţia de a se conforma condiţiilor de navigabilitate stabilite în RAC-uri. Astfel, şi în acest aspect AAC ar putea emite o RAC asupra condiţiilor de navigabilitate ale AFP-urilor.
Personalul aeronavei
Proiectul de lege nu prevede niciun fel de condiţii speciale (instruire, testare, evaluare medicală etc.) pentru personalul aeronautic al AFP-urilor. Totuşi, art. 22 alin. (3) prevede atribuţia AAC de a aproba cerinţele faţă de aceste persoane. Putem deci să ne aşteptăm la adoptarea de către AAC a unei RAC ce va impune cerinţe persoanelor ce operează AFP-uri după intrarea în vigoare a Codului aerian.
Operarea AFP-urilor
Proiectul codului la art. 26 alin. (3) clasifică operaţiunile aeriene civile în:
a. Operațiuni de transport aerian comercial;
b. Operațiuni necomerciale (aviație generală);
c. Operațiuni comerciale specializate (lucru aerian).Zborurile cu AFP-urile în scopuri jurnalistice, în opinia noastră, urmează a fi calificate drept operaţiuni necomerciale.
Art. 31 alin. (1) al proiectului clasifică operaţiunile necomerciale în modul următor:
a.transporturile aeriene în interes propriu şi operaţiunile necomerciale specializate;
b. zborurile în interes propriu;
c.zborurile particulare;
d.zborurile – şcoală
e. zborurile de competiţie, demonstraţii de zbor, introductive, lansări cu paraşuta, remorcări ale planoarelor sau zborurile acrobatice.
Având în vedere categoriile de operaţiuni necomerciale prevăzute de textul proiectului, din punctul nostru de vedere, operarea AFP-urilor în scopuri jurnalistice ar putea fi încadrată în următoarele categorii:
Zboruri în interes propriu – reprezintă operațiunile necomerciale, altele decât transporturile în interes propriu și operațiunile necomerciale specializate efectuate de persoane fizice sau juridice, cu aeronave civile proprii sau închiriate și în susținerea necesităților activităților proprii, fără obținerea de beneficii economice. Zborurile în interes propriu includ și zborurile efectuate exclusiv în scop sportiv.
Zborurile particulare reprezintă operaţiunile necomerciale efectuate de deţinătorii de aeronave civile, persoane fizice, exclusiv în scop necomercial.
În mod normal, operarea unei AFP în scopuri jurnalistice de către un jurnalist sau o instituţie media nu ar trebui considerată drept operaţiune comercială. Totuşi, dacă această activitate are un caracter sistematic, materialele jurnalistice captate cu AFP-uri ating o audienţă ce poate fi valorificată financiar de către instituţia media (e.g. prin plasarea publicităţii, transmiterea materialului contra-plată), ar putea apărea suficiente premise ca legea să fie interpretată şi în sensul calificării operaţiunii date drept comercială (operaţiuni comerciale specializate). Acest risc poate fi amplificat în situaţia în care instituţia mass-media deţine şi operează AFP-ul este constituită sub forma unei societăţi comerciale. Or, aceste persoane juridice prin esenţa lor au un scop lucrativ de obţinere a unor profituri.
Autorizarea operaţiunilor necomerciale
Persoanele fizice și juridice, inclusiv cele străine, care intenţionează să efectueze operațiuni necomerciale pe teritoriul Republicii Moldova, vor trebui să prezinte către AAC o declarație înainte de începerea operațiunilor.
În acest sens nu este clar dacă declaraţia va fi depusă pentru fiecare zbor (operaţiune) sau pentru o anumită perioadă. Totodată, nu este clar dacă declaraţia va fi suficientă pentru operarea zborului sau va fi, totuși, necesară o permisiune prealabilă.
Proiectul de lege pune în sarcina AAC adoptarea prevederilor speciale privind operaţiunile necomerciale. Este deci rezonabil să admitem că autoritatea ar putea impune cerinţe şi restricţii suplimentare pentru operaţiunile necomerciale prin adoptarea unei RAC speciale.
Zboruri în zone special rezervate
O atenţie deosebită merită art. 33 („Alte zboruri”) al proiectului ce reglementează operaţiunile care nu intră în niciuna din categoriile de operaţiuni sus-menţionate. Aşadar, art. 33 prevede că:
„(1) Zborurile aeronavelor din anexa nr. 2 la prezentul Cod pot fi efectuate fără permisiunea prealabilă a autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile doar în zonele special rezervate.
(2) Prevederile detaliate privind zborurile aeronavelor menţionate în anexa nr. 2 la prezentul Cod se stabilesc în reglementări aeronautice civile aprobate de Guvern şi în alte documente tehnice aprobate de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviației civile”.
Anexa nr. 2 la proiectul de cod aerian prevede o listă de categorii de aeronave care au un regim special faţă de aeronavele din domeniul transportului aerian. Pct. 9 al Anexei nr. 2 include „aeronavele fără pilot la bord a căror masă de operare este de maximum 150 kg”.
Din textul art. 33 deducem două concluzii. În primul rând, utilizarea AFP-urilor a căror masă nu va depăşi 150 kg va putea avea loc fără permisiune prealabilă sau declaraţie, rămânând în vigoare doar obligaţia de a înmatricula AFP-ul. În al doilea rând, zborurile AFP-urilor date sunt permise doar în zone special rezervate.
Experienţa altor state în reglementarea AFP-urilor
Dacă este să analizăm fiecare stat în parte observăm că reglementările diferă de la stat la stat. Unele ţări în general nu au elaborat reglementări specifice. În urma unor accidente cu implicarea AFP-urilor, dar şi din cauza dezvoltării rapide a domeniului dat a apărut o tendinţă generală de a reglementa mai strict acest domeniu. În ţări ca SUA, Irlanda, Africa de Sud sau România există deja reglementări naţionale în privinţa operării AFP-urilor.
În SUA AFP-urile utilizate în scop recreaţional pot fi operate în mod liber până la o altitudine de 120 m şi nu trebuie să iasă din câmpul de observaţie al operatorului. În acelaşi timp, pentru utilizarea AFP-urilor în scopuri comerciale sau profesionale (indiferent de mărime sau altitudine de zbor) Agenţia Aeronautică Federală impune operatorul să deţină un permis de zbor şi un certificat de pilot de aeronavă. Autorităţile publice ale unor mega-polisuri, precum New York sau Los Angeles, au interzis în general utilizarea AFP-urilor din raţiuni de securitate.
În acelaşi timp, în state precum Franţa, Germania sau Belgia nu există legi speciale, dar operarea AFP-urilor are loc cu permisiunea poliţiei, autorităţilor publice şi cu notificarea operatorului la autoritatea de protecţie a datelor cu caracter personal.
În România, în perioada 2015-2016, Legea aviaţiei civile a fost completată cu prevederi pertinente despre utilizarea AFP-urilor, iar Autoritatea Aeronautică Civilă a României a aprobat reguli tehnice specifice înregistrării acestor aeronave şi emiterii autorizaţiilor de zbor. În prezent, AFP-urile civile utilizate în scopuri comerciale sunt supuse înregistrării. Operarea zborurilor în intravilanul localităţilor urbane sau rurale este interzisă. Operarea AFP-urilor în extravilan poate avea loc prin înmatricularea aeronavei şi anunţul prealabil către centrul de operaţiuni aeriene ROMATSA.
Observăm că legislaţia din acest domeniu la moment este fragmentară şi diferă de la stat la stat, iar regulile internaţionale unice încă se lasă aşteptate.
Reglementarea AFP-urilor la nivel european
Începând cu anul 2014, domeniul AFP-urilor civile a intrat in câmpul de interes al Uniunii Europene. În urma unui proces de consultări publice, Agenţia Europeană de Securitate Aeronautică a propus la sfârşitul anului 2016 un proiect de Regulament al Comisiei Europene asupra operării AFP-urilor. Documentul reglementează în detaliu aspecte, precum construcţia şi certificarea AFP-urilor, cerinţe de navigabilitate, cerinţe faţă de personal, categorii de AFP-uri şi operaţiuni. Trebuie să observăm că documentul lasă o marjă foarte largă de apreciere autorităţilor aeronautice naţionale în vederea stabilirii condițiilor detaliate şi spațiului aerian de operare a AFP-urilor.
În prezent, documentul se află în proces de adoptare în cadrul Comisiei Europene. Aprobarea finală şi publicarea este estimată pentru anul 2017, iar intrarea în vigoare integrală - pentru anul 2020.
Revenind la proiectul Codului aerian, înaintat de Guvern ca inițiativă legislativă, mai multe aspecte ale utilizării AFP-urilor urmează a fi clarificate ulterior prin RAC aprobate de AAC. Cert este faptul că proiectul codului aerian, dacă nu va duce la interzicerea totală, va complica în mod considerabil operarea AFP-urilor, inclusiv în scopuri jurnalistice. Aceste măsuri sunt justificate de riscurile pentru securitatea persoanelor şi proprietăților survolate de către AFP-uri, ce prevalează asupra dreptului la libertatea de exprimare.
_____________________
Acest material este publicat în cadrul proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360. Acest material este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.
