Ro
En
Рy
Precizăm că, din anul 2013 până în prezent, libertatea presei în țara noastră a fost în cădere liberă: în anul 2017, în topul RSF Moldova deținea poziția 80, în 2016 – se situa pe locul 76, în 2015 – pe locul 72, în 2014 – avea poziția 56, iar în anul 2013 poziția - 55. Astfel, în ultimii șase ani Republica Moldova a pierdut 36 de poziții.
Raportul RSF menționează și principalele cauze care au condus la această situație: faptul că politica editorială a mass-mediei moldovenești este influențată de interesele politice și de afacere ale proprietarilor instituțiilor mediatice, dovadă în acest sens fiind campania electorală din 2019. Independența jurnaliștilor, calitatea presei și concentrarea proprietăților din media sunt alte probleme proprii sectorului mediatic din Moldova, conform RSF.
Autorii raportului se referă, de asemenea, la lipsa de independență a autorității de reglementare a audiovizualului, care continuă să trezească îngrijorare, mai ales în condițiile unei societăți polarizate unde și instituțiile mass-media luptă între ele.
Per general, raportul descrie landșaftul mediatic din Republica Moldova drept unul divers, însă extrem de polarizat.
Dintre țările post-sovietice, poziții mult mai avansate în topul RSF dețin Estonia (locul 11), Letonia (24) și Lituania (30). Un scor mai bun decât Moldova au Georgia (locul 60), Armenia (61) și Kârgâzstan (83). Sub poziția Moldovei se situează Ucraina cu locul 102. O situație mult mai proastă în ceea ce privește libertatea presei a fost atestată în celelalte țări post-sovietice. Astfel, Rusia deține locul 149, Belarus – 153, Uzbekistan 160. Tadjikistan și Azerbaidjan ocupă pozițiile 161 și 166, iar Turkmenistan încheie topul, cu locul 180.
La nivel global, raportul RSF constată o înăsprire a ostilității față de jurnaliști, care adesea trece în violență, iar acest fapt induce sentimentul fricii în rândurile reprezentanților mass-media. Numărul țărilor care pot fi calificate drept favorabile pentru activitatea jurnalistică este în scădere, potrivit raportului, în timp ce regimurile autoritare continuă să-și sporească influența asupra mass-mediei.
„Crește pericolul pentru modelul democratic de societate, în timp se discursul politic, uneori abia perceptibil, alteori evident, conduce spre o atmosferă de război civil, în care jurnaliștii joacă rolul de țapi ispășitori”, a menționat Secretatul General al RSF, Christophe Deloire, citat în comunicat.
Oficialul a adăugat că oamenii de bunăvoință, care respectă libertățile individuale, sunt obligați să oprească acest mecanism de frică.
Norvegia rămâne pentru al treilea an pe prima poziție în acest top, urmată de Finlanda, Suedia, Danemarca și Olanda.
Reporteri fără Frontiere, care este o organizație non-profit non-guvernamentală internațională, prezintă rapoarte despre starea libertății presei în lume, începând cu anul 2002. RSF stabilește acest clasament anual, subliniind violențele comise împotriva jurnaliștilor și colectând analizele jurnaliștilor, juriștilor și cercetătorilor din întreaga lume. ONG-ul evaluează în fiecare țară pluralismul, independența mass-media, mediul şi autocenzura, cadrul legal, transparența etc.
