Eşti aici

Resursele financiare în topul primelor necesități ale mass-media

04 Mai 2017
2667 de afişări
Problemele cele mai stringente cu care se confruntă instituțiile media din R. Moldova sunt cele de ordin financiar. De această părere au fost managerii media și jurnaliștii care au participat la evenimentul de lansare a „Studiului necesităților mass-media din R. Moldova”, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) joi, 4 mai curent.

Potrivit directoarei executive a CJI, Nadine Gogu, acest studiu conține o radiografie a mass-media care prezintă schimbările ce s-au produs în ultimii ani pe segmentele online, TV, radio și print. În top trei ale necesităților au fost plasate resursele financiare, instruirile și modificarea cadrului legal. Nadine Gogu a menționat că, la capitolul finanțe, managerii media nu au suficienți bani pentru arenda sediilor, plata salariilor, procurarea echipamentului „ceea ce denotă că, din păcate, în R. Moldova, nu avem  prea multă presă care să fie profitabilă sau cel puțin să-și acopere cheltuielile, de aceea, deseori, colegii de la instituțiile media sunt în situația să aplice la diferiți donatori și în felul acesta încearcă cumva să supraviețuiască.”

Toți participanții au remarcat că, în ultimii ani, situația pe segmentul media nu s-a schimbat în bine. „O instituție media, în principiu, ar însemna, în mod ideal, 65% costuri de salarizare și 35% costuri operaționale și de dezvoltare. Situația în care suntem de fapt, marea majoritate, este că ne aflăm ori sub nivelul sustenabilității, ori la limita acesteia”, a estimat Dumitru Țîra, director general al grupului de presă „Realitatea”. În opinia sa, există trei soluții legale de finanțare a media: publicitatea, campaniile electorale și colaborarea cu donatorii străini.

Și directorul agenției de presă „Info-Prim Neo”, Valeriu Vasilică, a remarcat că banii din abonamente nu sunt suficienți pentru a se menține pe piață, iar o ieșire din situație este doar sprijinul donatorilor externi. Totodată, noile tendințe apărute, bloggerii și vloggerii sunt mai atractivi decât jurnaliștii care creează content informativ pentru cetățeni. Aceste domenii  ar trebui să fie reglementate, cel puțin, profesional și deontologic, pentru a se delimita exact ce este și ce nu este presă. În lipsa acestei delimitări „înfloresc procesele corupționale în presă”, iar acest lucru compromite meseria de jurnalist, mass-media și deontologia jurnalistică, a afirmat Valeriu Vasilică.

O propunere de utilizare eficientă a publicității este și cunoașterea targetului căruia îi este adresat mesajul unei reclame. De această părere a fost cofondatorul portalului de știri „Agora”, care consideră că presa trebuie privită ca o afacere, iar pentru a o privi așa sunt necesare mai multe tipuri de instruiri: cum să producem un content scurt și atractiv, să utilizăm aspectele grafice atât în texte, cât și în format video. „Eu cred că noi astăzi avem o mare problemă pe tot ceea ce înseamnă management și pe tot ceea ce înseamnă, în special, lucrul cu publicitatea: atragerea acesteia, deservirea calitativă a unui client publicitar, crearea rapoartelor statistice pe care trebuie să le ofere ulterior, targhetarea corectă etc.”, a menționat Tudor Darie.  

La granturi, probleme financiare, lipsa de jurnaliști începători de calitate s-a referit și directoarea „Ziarului de Gardă”, care a adăugat însă că un moment important este „să conectăm mai bine facultățile cu redacțiile”. Acest lucru ar face ca absolvenții de la facultățile de jurnalism să fie mai bine pregătiți atunci când părăsesc băncile universitare și doresc să se angajeze la o instituție media.

Studiul a fost realizat de compania iData, la comanda Centrului  pentru Jurnalism Independent,  cu  sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, prin intermediul Ambasadei Suediei la Chișinău.