Eşti aici

Revista ”Nouă”, un experiment inedit la Chişinău

12 Decembrie 2014
2659 de afişări
Interviu cu Sebastian PRANZ, redactor-șef al publicației germane FROH
(http://neu.frohmagazin.de/

 

Peste 30 de profesioniști din diferite domenii (pictori, designeri, graficieni, jurnaliști) au contribuit la apariţia unei reviste sociale independente despre Chișinău. Lucrul a început la jumătatea lui noiembrie, ca în câteva săptămâni să fie prezentată deja publicului în cadrul unui eveniment de lansare. Publicația a fost elaborată în cadrul seminarului „Publish Yourself”, organizat de DAAD (Serviciul German de Schimb Academic) și condus de Sophia Bellman, Sebastian Pranz, Klaus Neuburg și fotojurnalistul Fabian Weiss.

Revista are o denumire sugestivă - „Nouă” -, include reportaje, diferite puncte de vedere şi, probabil, va continua să apară și în viitor. În prima săptămâna din decembrie, 400 de exemplare au fost distribuite gratuit în capitală.

Am profitat de ocazie pentru a-i solicita un interviu jurnalistului Sebastian Pranz, rugându-l să ne împărtășească impresiile despre revista ”Nouă” şi despre ce consideră important în elaborarea unei astfel de publicaţii.
 

La Chişinău, o asemenea revistă este o noutate. Cum aţi realizat subiectele?

Ca jurnalist, prefer să încep cu o temă generală care nu este legată de anumite circumstanțe și este atemporală. În continuare, încerc să o restrâng, pentru a o face remarcabilă și originală. Prefer acest mod de lucru, deoarece îmi oferă mai multă libertate și, în același timp, îmi dă posibilitatea cu adevărat să surprind publicul cu detalii neașteptate după o introducere generală.

 

Aţi folosit în materiale şi ”laitmotivul” alegerilor, dat fiind că Moldova se afla în această perioadă în campania electorală?

Noi știam că venim în perioada înainte de alegeri, și am simțit că ne putem folosi de acest moment. Însă scopul nostru a fost de a le oferi participanților instrumente pentru a-și spune propria istorie și a-i face să fie deschiși pentru toate ideile posibile. Noi ne-am folosit de alegeri ca de o atmosferă generală, un cadru mai larg în care puteam să vorbim cu oamenii în stradă și să aflăm istorii interesante.

 

Revista are şi subiecte pe teme politice?
Pe de o parte, strict vorbind, ea nu are conținut politic. Însă pe de altă parte, cred că istoriile ordinare pe care le-am prezentat în revistă pot avea și dimensiune politică. Eu de obicei prefer să mă concentrez pe astfel de istorii, chiar dacă are loc un eveniment politic important, cum ar fi alegerile, deoarece ele sunt mai puțin vizibile și nu prea multe surse mass-media sunt interesate să le descopere. În afară de aceasta, e o chestie de corectitudine: proiectul nostru a durat doar două săptămâni și noi nu aveam destule informații și cunoștințe pentru a aborda adecvat subiecte politice. În plus, știrile politice sunt ceva care trebuie actualizat în permanență; oamenii vor să le citească doar dacă sunt proaspete. Deoarece revista noastră are o altă abordare, decât cea obișnuită a unui ziar, am preferat să mergem mai adânc și să găsim istorii atemporale și fără „termen de validitate”.

 

Cine e cititorul acestei reviste?
Nu este o revistă pe care trebuie să o orientezi forțat asupra unui public-țintă, ci este mai mult spontană. Participanții și-au prezentat istoriile din propria perspectivă și acest lucru probabil a făcut procesul un pic mai haotic decât se obișnuiește, deoarece toate problemele ce țin de proiecte, spațiu și prezentare grafică trebuiau să fie soluționate treptat în fiecare zi. Dar tocmai acest lucru a făcut procesul interesant.

 

Ce abordare metodologică aplicați când trebuie să lucrați peste hotare un timp scurt, cum s-a întâmplat acum?
Cred că lucrul cel mai important este să nu ai idei bine definite dinainte, dar să încerci să fii iniţial „orb” și apoi să fii deschis pentru orice informații și istorii pe care le-ar putea oferi oamenii. În timpul acestui training noi ne-am considerat drept moderatori ai procesului; am încercat să oferim un spațiu potrivit pentru ca oamenii să lucreze la nivelul cel mai înalt. Astfel, am putut obține mai multe istorii și mai multe informații decât dacă aplicam principii editoriale tradiţionale sau pur și simplu ne ghidam de propriul gust.

 

Astăzi oricine poate accesa volume imense de date și știri în Internet. Credeți că una din sarcinile principale ale jurnalismului constă în selectarea și filtrarea acestor date și știri?
Problema e un pic diferită. Gândiți-vă la Google: există atât de multe informații pe care nu le primim deoarece Google nu ni le arată. El lucrează ca un „filtru” imens, dar este un computer și este alarmant faptul că un computer de fapt alege ce vom ști și ce nu vom ști. Prin urmare, este foarte important ca jurnaliștii să încerce să descopere acele informații și subculturi, care sunt eclipsate de principalul flux de date. Noua generaţie de jurnaliști gândeşte altfel - colectează informații și istorii concrete și le redactează pentru un public mai larg în loc să caute „adevărul” pe Google. Jurnaliștii întotdeauna trebuie să țină minte ce este şi ce nu este relevant pentru public atunci când caută prin întregul flux de informații. Nu putem pune aceasta în sarcina unui computer sau unui Google.

 

Ce sfaturi aveţi pentru tinerii jurnalişti?
În primul rând, credeți în ideile proprii. Trebuie să înțelegeți că la început sunteți singurii care cred în această idee. Nu este ușor: trebuie să vă apărați ideea. Ați putea începe să credeți că nu este o idee tocmai bună și dacă nu veți avea puterea de a va urma decizia, ea poate să dispară. Apoi, dacă reușiți să o dezvoltați, ajungeți la momentul când ea devine mai vizibilă, mai mulți oameni o acceptă şi se asociază cu ea. De asemenea, astăzi există multe posibilități de a te publica: nu este necesar să aveți acces la ziare sau platforme mari. Desigur, va trebui să fiți atenți la ce canale se potrivesc mai bine ideii dvs., dar sigur veți putea găsi o cale.

 

Interviu realizat de Ruben Pulido (Spania), unul din autorii care au scris pentru revistă, și Francesco Brusa (Italia), ambii voluntari la Centrul pentru Jurnalism Independent.