Ro
En
Рy
Dezbaterile s-au axat pe Documentul de politici elaborat de”Baltic to Black Sea Alliance” pentru factorii de decizie din Țările Baltice, Ucraina, Georgia și Moldova, ca reacție la utilizarea informațiilor ca armă de către Rusia. ”Este necesar să se răspundă la acest fenomen, însă nu cu aceeași monedă; reacția trebuie să fie corectă din perspectiva democratică”, a menționat în cadrul Mesei rotunde Președinta Baltic to Black See Alliance, Sarmite Elerte.
”Subiectul este relevant și a fost discutat mult în R. Moldova”, a afirmat Nadine Gogu, directoarea CJI, care a amintit faptul că în aprilie 2014 au fost amendați de către CCA câțiva radiodifuzori care transmit posturi rusești pentru caracterul propagandistic al informației difuzate. Pe termen lung, directoarea CJI contează pe continuarea activităților de educație mediatică și nu pe măsuri de interdicție. ”Dacă am interzice emisiunile rusești, nu am soluționa problema, deoarece acestea oricum ar putea fi găsite pe Internet”, susține ea. Nadine Gogu consideră binevenit faptul că actualul parlament a votat legea privind transparența proprietăților mass-media, dar totodată este de părerea că ”e necesar să monitorizăm cum este aplicată legea”.
Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, a atras atenția audienței asupra faptului că, deși mass- media din Federația Rusă nu satisface standardele internaționale privind presa liberă, la noi această presă de proastă calitate este consumată la scară largă. ”De ce R. Moldova continuă să mănânce ”prune” toxice sub formă de emisiuni ”Давай, поженимся!” ?” s-a întrebat directoarea ZdG. În opinia ei, acest lucru se întîmplă din mai multe cauze – pentru că nu avem o analiză serioasă a produselor mediatice rusești care ajung în R. Moldova și, nu în ultimul rând, pentru că politicienii proeropeni de la Chișinău ar servi ”alte interese decât cele ale cetățenilor noștri”.
Cât de fezabil și relevant este în R. Moldova Documentul de politici elaborat de Baltic to Black Sea Alliance? Președintele APEL, Ion Bunduchi, susține ferm că, da, este un document relevant. Dar în ceea ce privește fezabilitatea, expertul a menționat că R. Moldova se confruntă nu doar cu propaganda rusă, ci și cu propaganda autohtonă. De aceea, a subliniat el, jurnaliștii ar trebui să învețe să facă jurnalism, dar nu propagandă, iar cetățenii – să știe că materialele de presă trebuie să se sprijine pe mai multe surse. ”Un cetățean care să știe să discearnă, să treacă informația printr-o sită deasă – asta ar fi soluția”, a declarat Ion Bunduchi. În context, președintele APEL a atras atenția că în R. Moldova adesea nu există o reacție promptă din partea autorităților la anumite provocări, cum ar fi, de exemplu, recenta întindere a panglicii Sf. Gheorghe la Vulcănești. ”Avem oare oameni de stat în R. Moldova sau doar membri de partid?” s-a întrebat Bunduchi.
”Discutăm despre ce ar trebui să facă autoritățile în lipsa autorităților”, a comentat Petru Macovei, directorul API, faptul că la Masa rotundă cu o agendă atât de importantă nu a participat niciun consilier al prim-ministrului, iar Comisia parlamentară de profil a fost reprezentată, ca de obicei, doar de deputata PL Corina Fusu. ”Unde este media? Unde e televiziunea publică? Sau poate aceasta nu este o problemă de interes public?” s-a întrebat Petru Macovei. În opinia sa, autoritățile nu au o strategie de contracarare a războiului informațional. Deși ONG-urile de media au prezentat propuneri și inițiative foarte bune, cum ar fi, de exemplu, adoptarea unui nou Cod al audiovizualului” nu s-a ținut cont de ceea ce am spus noi”, a afirmat directorul API.
Documentul de politici, prezentat în cadrul Mesei rotunde de către Președinta Baltic to Black See Alliance, Sarmite Elerte conține un șir de Recomandări. Printre altele, acestea prevăd asigurarea transparenței proprietății mass-media; consolidarea prezenței audiovizuale de alternativă în limba rusă, bazate pe standarde profesionale înalte. Autorii constată că natura despotică a spațiului mediatic din Rusia a redus la tăcere mulți jurnaliști ruși, care ar trebui să fie sprijiniți în crearea de proiecte mediatice noi în afara controlului de stat al Rusiei. Un rol aparte este rezervat și societății civile.”În timp ce implicarea în acțiuni directe de contra-propagandă ar fi nepotrivită pentru mass-media și ineficientă pentru guverne, ONG-urile ar putea juca un rol semnificativ în demascarea dezinformării”, consideră autorii Documentului. Alte propuneri ar fi crearea unui Fond European pentru Jurnalismul Profesional și măsuri de cooperare regională pentru contracararea amenințărilor.
Foto: CJI
