(Studiu). Investigațiile jurnalistice, fără reacții din partea autorităților în jumătate din cazuri

Potrivit Vioricăi Zaharia, una dintre autoare, cercetarea a fost făcută după ce în societate au apărut voci care spuneau că munca reporterilor de investigație ar fi în zadar, iar protagoniștii articolelor rămân în funcții. Ea recunoaște că în legislație nu este prevăzută expres obligația autorităților să reacționeze la investigațiile pe care le publică presa, dar asta ar trebui să se întâmple în condițiile în care statul s-a angajat să lupte cu corupția. „Presa intervine în acest caz ca un ajutor pentru instituții – le dă semnale sau le dă un material bine documentat care trebuie doar analizat încă o dată și constatate încălcările. (...) Or, societatea așteaptă ca presa să pună presiuni pe autorități prin ceea ce scrie, ca să ia măsuri atunci când este cazul”, a explicat jurnalista.

Jurnalistul Victor Moșneag, la fel autor al studiului, a precizat că în 11 din 26 de cazuri monitorizate a lipsit reacția autorităților. „Nici Autoritatea Națională de Integritate (ANI), nici alte instituții ale statului nu au început nici măcar să facă o verificare a ceea ce au scris jurnaliștii. În 15 cazuri au existat reacții, iar în cazul a 11 dintre acestea au fost autosesizări, iar patru -  în urma unor demersuri pe care le-a făcut Moldova Curată, adică au fost informate de altcineva”, a menționat Victor Moșneag.

Totodată, din cele 15 controale sau anchete inițiate, șapte s-au lăsat fără sancțiuni, constatându-se lipsa încălcării legii, dar confirmându-se faptele descrise de jurnaliști. În alte șapte cazuri controalele sunt în derulare. „Până acum doar într-un singur caz există o persoană care a fost sancționată, dar sancțiunea nu este definitivă pentru că persoana, Grigore Repeșciuc, a atacat în instanță actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese”, a adăugat Moșneag.

La rândul său, reprezentantul societății civile în cadrul ANI, Vitalie Palega, a sugerat jurnaliștilor să expedieze autorităților, conform competențelor, articolele pe care le publică pentru o mai mare eficiență. „Eu nu văd să fie vizat Consiliul ANI, de aceea v-aș ruga ca în alte dăți, dacă nu ați primit vreun răspuns, să sesizați și Consiliul, pentru că noi în cadrul Consiliului discutăm asemenea subiecte”, a propus Palega.

Autorii studiului au recomandat în schimb autorităților să reacționeze adecvat la informațiile publicate de presă, în special în cazul investigațiilor ce indică asupra lipsei de integritate a persoanelor aflate în funcții publice, fără să aștepte să fie sesizate.