Ro
En
Рy
În conformitate cu proiectul de lege, radiodifuzorii, solicitanţii licenţelor de emisie, ar trebui să-şi declare proprietarii, depunând un document în acest sens la Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA). La rândul său, CCA ar urma să anunţe public proprietarii şi proprietarii beneficiari ai licenţelor de emisie. Potrivit proiectului, radiodifuzorii ar trebui să prezinte, în raportul anual despre activitatea lor, numele proprietarilor. În proiect au fost prevăzute şi mecanisme de sancţionare din partea consiliului care pot fi utilizate pentru a reglementa acest segment. ”Este un proiect de lege ce îşi propune să facă un mic pas în ceea ce priveşte proprietăţile în mass-media electronica”, a subliniat expertul în legislaţia mass-media Eugen Rîbca.
El susţine că CCA greşeşte atunci când, în loc să numească numele proprietarilor radiodifuzorilor, furnizează doar denumirea companiei, în gestiunea căreia se află structurile mass-media. ”Este o aberaţie în esenţă. CCA nu face decât să manipuleze publicul, deoarece în orice concurs de licenţiere, potenţialii deţinători de licenţe primesc acel document din partea Camerei Înregistrării de Stat, în care sunt indicaţi foarte clar proprietarii”, a adăugat Rîbca.
Un alt expert în legislaţia mass-media, Olivia Pîrţac, a menţionat că proiectul dat a fost înaintat la recomandarea Consiliului Europei, iar standardele europene privind transparenţa proprietăţii mass-media în acest caz trebuie să fie asigurate de către stat. ”Este evident că în Republica Moldova există o problemă la acest capitol. Acest lucru a fost constatat în repetate rânduri în rapoartele internaţionale. Din această perspectivă, proiectul iniţiat de CIJ constituie un pas înainte în responsabilizarea atât a autorităţilor, cât şi a radiodifuzorilor, pentru a ajuta publicul să înţeleagă cine sunt proprietarii mass-media”, a spus Pîrţac.
Chiar dacă efectul în urma adoptării acestui proiect de lege nu va fi pe măsura aşteptărilor, oricum este un pas important pe calea maturizării şi evoluţionării din domeniul audiovizualului, este de părere Olivia Pîrţac. ”Deja a şti o parte din proprietarii mass-media este mult mai mult decât a nu şti nici unul”, a menţionat experta.
Cu referire la avizul negativ al Centrului Naţional Anticorupţie la acest proiect de lege, pe motiv că ar încălca legea privind secretul comercial şi dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, Olivia Pîrţac consideră că opinia CNA nu este întemeiată, deoarece cele două drepturi la care s-au referit experţii de la anticorupţie nu sunt drepturi absolute, ci limitate. ”Este foarte evident că atunci când vorbim despre proprietatea mass-media există un interes public - pe de o parte, se pun nişte interese individuale ale oamenilor de afaceri, iar pe de altă parte există interesul publicului de a cunoaşte dacă este manipulat sau de cine este manipulat”, a comentat Pîrţac.
La rândul său, directorul executiv al Asociaţiei Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi este de părerea că adoptarea acestui proiect de lege este necesară şi sub aspectul respectării pluralismului de opine. El consideră că pentru a crea o societate liberă, nu ar trebui să se permită nimănui să impună o opinie dominantă în spaţiul public. ”Nu putem să clădim o societate normală, dacă nu o să avem un spaţiu informaţional în care intră toate opiniile şi să alegem care ne sunt aproape”, a menţionat Bunduchi.
Participanţii la masa rotundă au discutat şi despre iniţiativa de a interzice înregistrarea radiodifuzorilor în zonele offshore. Preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Culturii şi Protecţiei Drepturilor de Autor şi Conexe APOLLO, Vasile Năstase susţine că din punct de vedere economic radiodifuzorilor nu ar trebui să li se permită înregistrarea în asemenea zone. ”Fiind înregistrat în offshore, el plăteşte circa 500 de euro în ţara unde este înregistrat (de exemplu Cipru, Panama), iar în Republica Moldova nu plăteşte impozite. Pe deasupra, îşi ascunde identitatea acolo”, a constatat Năstase. În opinia sa, proiectul de lege ar trebui să includă mai multe prevederi, care ar putea avea acţiuni complexe. Expertul s-a referit şi la excuderea prevedirilor ce permit unei persoane fizice să deţină mai mult de două licenţe de emisie.
În final, reprezentanţii societăţii civile au semnat o declaraţie, prin care solicită Parlamentului să respecte termenul legal privind pregătirea şi examinarea în lectura a doua a Proiectului legii pentru modificarea şi completarea Codului audiovizualului al Moldovei, privind transparenţa proprietăţii mass-media.
Foto: Arhiva CJI
