Eşti aici

Tudor Iașcenco: Sunt adeptul sloganului „Pentru o presă profesionistă, neangajată şi profitabilă”

20 Mai 2014
2280 de afişări
Directorul ziarului regional „Cuvântul” din Rezina, Tudor Iaşcenco, ales recent în funcţia de preşedinte al Asociaţiei Presei Independente (API), vorbeşte într-un interviu pentru Media-azi despre provocările şi problemele cu care se confruntă mass-media din Republica Moldova. În opinia lui, presa din ţara noastră este mult mai liberă şi mai diversă decât acum cinci ani, dar există o mare problemă: multe instituţii media sunt concentrate în mâinile aceloraşi proprietari, care „preferă rolul de manipulatori anonimi ai opiniei publice”. Tudor Iaşcenco e optimist însă şi crede că şi în Moldova e posibil să dezvolţi o afacere profitabilă în domeniul mass-media, fără a avea patroni politici şi finanţări din surse obscure, drept dovadă fiind ziarul „Cuvântul”, care există de aproape două decenii, şi alte publicaţii membre ale API. 

 
Media-azi.md: Dle Tudor Iaşcenco, aţi fost ales recent în funcţia de preşedinte al Asociaţiei Presei Independente (API) din Republica Moldova. Ce înseamnă acest vot de încredere din partea Adunării Generale a membrilor API şi ce aşteptări aveţi la începutul unui mandat de doi ani?
Tudor Iaşcenco
: Pentru mine, API e una dintre cele mai mari şi importante realizări pe parcursul celor 45 de ani de activitate în presă. Grație încrederii colegilor, am revenit în funcţia de preşedinte al asociației, după 15 ani, perioadă în care API s-a maturizat, a devenit una dintre cele mai influente organizaţii de media din Republica Moldova, recunoscută şi apreciată nu numai în ţară, dar şi peste hotare. Și asta pentru că a rămas fidelă principiilor sale statutare – independenţă faţă de autorităţile de toate nivelele şi față de formaţiunile politice, fiind, totodată, consecventă în realizarea misiuni sale – de a contribui la dezvoltarea unei prese profesioniste, neangajate şi profitabile, prin profesionalizarea jurnaliştilor, sporirea calităţii produsului mediatic şi a viabilităţii lui, apărarea drepturilor civile şi profesionale ale angajaţilor din mediile independente. API are la activ o sumedenie de realizări importante, dar apar noi sarcini și probleme pentru care trebuie să găsim soluții. De exemplu, programul de guvernare al actualei coaliții conţine şi un compartiment referitor la dezvoltarea economică a mass-media. Ne-am bucurat când a fost adoptat acest program. Din păcate, a rămas la nivel de bune intenții, aproape nimic nu s-a făcut. Dacă breasla noastră era mai activă și mai solidară, ar fi putut influenţa guvernarea să realizeze măcar o parte din obiectivele propuse. În prezent, API lucrează asupra strategiei sale de activitate pentru anii următori, în care îşi vor găsi locul mai multe probleme actuale ale mass-media din Republica Moldova. Sper că și alte organizații și instituții se vor implica în soluţionarea acestora.
 
Media-azi.md: Ce părere aveți despre mass-media din Republica Moldova? În ce măsură sunt libere și independente mijloacele de informare în masă?
Tudor Iaşcenco:
Presa din Moldova e mult mai liberă astăzi decât acum cinci ani. Dovadă este numărul impunător de instituţii prezente pe piaţa mediatică, dar şi faptul că toate formaţiunile politice au acces liber la aceste mijloace de informare în masă. Un anumit rol în acest sens l-a avut adoptarea Legii privind deetatizarea publicațiilor periodice publice, elaborată şi promovată de API. Altceva e că de la un timp presa scrisă şi cea electronică centrală devin tot mai dependente financiar de oligarhi și persoane obscure, care ocupă poziţii influente în politica moldovenească şi utilizează mijloacele media în interese personale şi de grup. Problema principală rezidă în faptul că mai multe instituţii media se concentrează în mâinile aceloraşi proprietari, care preferă rolul de manipulatori anonimi ai opiniei publice. În această ordine de idei, API iarăși poate servi drept model pozitiv: toţi proprietarii ziarelor membre ale asociaţiei noastre sunt cunoscuţi, numele lor pot fi gasite în variantele print şi online ale publicațiilor. De fapt, în majoritatea cazurilor, proprietari sunt chiar jurnaliştii care muncesc la aceste ziare.
 
Media-azi.md: Ce influență are asupra nivelului de libertate a presei faptul că pe piața media din Moldova prevalează posturile de televiziune rusești?
Tudor Iaşcenco:
Piaţa mediatică din Republica Moldova este dominată de mijloacele de informare scrise şi electonice din Federaţia Rusă. Că sunt multe nu-i rău. Problema e alta. În primul rând, ziarele şi revistele din Rusia creează o concurenţă neloială presei autohtone prin faptul că ajung pe piaţa mediatică de la noi în condiţii preferenţiale, lucru recunoscut şi de unii lideri de opinie de la guvernare, dar care nu fac nimic pentru a corecta situaţia. Şi dacă aceste mijloace ocupă un loc dominant, e clar că şi cea mai mare parte (conform unor experţi - peste 70%) din publicitate ajunge anume la aceste instituții. Iar publicitatea este una din principalele surse de dezvoltare economică a mass-media. Dar cel mai mare pericol e că mass-media rusești nu informează, ci manipulează opinia publică, băgându-i pe gât zi de zi şi oră de oră doar punctul de vedere al autorităţilor de la Kremlin. Acest lucru se vede mai ales în ultimii ani, când Moscova a declanşat o politică foarte agresivă şi făţarnică împotriva fostelor republici sovietice, încercând să le aducă, cu orice preţ, într-un nou ţarc imperial. Astăzi posturile de televiziune ruseşti, cu politica lor editorială expansionistă, secondate de coloana a cincea a Kremlinului de pe teritoriul Republicii Moldova, susţinută masiv - financiar şi organizaţional – de Moscova, prezintă, în opinia mea, un pericol mare pentru securitatea informaţională şi politică a ţării.  Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi Consiliul Suprem de Securitate ar trebui să discute serios această problemă.
 
Media-azi.md: Cu aproape 20 de ani în urmă aţi fondat primul ziar regional, „Cuvântul”, o publicaţie periodică independentă faţă de autorităţi şi formațiuni politice, demonstrând că și în Moldova poate exista altfel de presă decât cea de stat sau de partid. Cât de greu e să dezvoți o afacere de editare a unui ziar independent în provincie?
Tudor Iaşcenco:
Fără o echipă profesionistă, bine intenţionată şi motivată (inclusiv din punct de vedere material), e foarte dificil să desfăşori o afacere de succes în presa scrisă, mai ales astăzi, când există interes sporit faţă de cea online. Apropo, după 1995, în regiunea Orhei au fost mai multe tentative de editare a unor ziare locale, dar toate s-au soldat cu eşec, motivele principale, în opinia mea, fiind lipsa unor echipe profesioniste şi neputinţa de a se distanţa de autorităţi / formaţiuni politice. Legea privind deetatizarea publicaţiilor periodice publice facilitează, într-un fel, apariţia ziarelor noi, neangajate politic. Totuşi, pentru ca acest lucru să se întâmple cu adevărat, autorităţile ar trebui să renunţe la practica de a controla mass-media, iar societatea trebuie să taxeze dur orice tentativă de implicare în politica editorială a mijloacelor de informare în masă. Apropo, nu demult, reporterii ziarului „Cuvântul” au propus mai multor oameni din regiunea Orhei, de diferite vârste şi profesii, să răspundă la întrebarea: „În Republica Moldova, cine are nevoie de mass-media libere şi neangajate?” Oamenilor li s-au oferit mai multe opţiuni de răspuns: Parlamentul, Guvernul, autorităţile publice locale, formaţiunile politice, justiţia, sectorul asociativ, jurnaliştii, societatea. Majoritatea absolută a respondenţilor (inclusiv reprezentanţii ramurilor Puterii) a fost de părerea că existenţa unei prese libere şi echidistante ar fi benefică pentru toate aceste structuri şi, mai ales, pentru societate.
 
Media-azi.md: Și dacă toți se declară pentru o presă liberă, de ce nu fac tot ce le stă în puteri ca aceasta să existe?
Tudor Iaşcenco:
În realitate, mulți declară una, dar se conduc de alte standarde. Până acum, presa neangajată din Republica Moldova a apărut şi s-a dezvoltat, în mare parte, graţie ajutorului dezinteresat oferit de organismele internaţionale. Dar deja e timpul ca şi autorităţile ţării noastre să se întoarcă cu faţa spre mass-media independente. Există multe modalităţi de susţinere a instituţiilor media (ziare, posturi de radio şi TV), fără a exercita presiuni şi a face ingerințe în politica lor editorială. De exemplu, statul şi-ar putea asuma o parte din cheltuielile de difuzare a ediţiilor periodice prin intermediul întreprinderilor specializate în domeniu sau instituind o politică fiscală facilitară pentru editarea şi difuzarea acestora. La rândul lor, mass-media, dacă își doresc cu adevărat să fie a patra putere în stat, trebuie să demonstreze că își merită acest rol și să convingă societatea.
 
Media-azi.md: Când aţi fondat ziarul, aţi refuzat să faceți propagandă pentru partidul care a câştigat alegerile. Cunoașteți multe instituții media care rezistă ispitei de a cânta ditirambi guvernanţilor şi politicienilor, în general?
Tudor Iaşcenco
: „Cuvântul” a fost fondat de caţiva ziarişti, care şi astăzi sunt atât proprietari, cât şi angajaţi ai redacţiei. Suntem responsabili în faţa celor circa 5.000 de abonaţi, care preferă ziarul nostru deja de mulţi ani. Ei ne asigură veniturile necesare pentru acoperirea cheltuielilor redacţiei, procurând ziarul şi spaţiul pentru publicitate. Fiecare dintre membrii echipei este în drept şi e dator să reflecte evenimentele obiectiv, echidistant, verificând orice informaţie din câteva surse. Dependenţa ziarului „Cuvântul” faţă de autorităţile publice locale sau formaţiunile politice este aceeaşi ca și faţă de oricare alt abonat. Iată de ce nimeni nu este în stare să influenţeze politica editorială a redacţiei. La început mulţi încercau, prin diverse metode, să ne impună fel de fel de condiţii. N-am acceptat şi de mai mulţi ani nimeni nici nu mai încearcă să ne limiteze libertatea sau să ne „seducă”. Rezistăm „ispitelor”, deşi uneori ne confruntăm cu probleme de ordin economic destul de serioase. Știu că multe redacţii, sub umbrela libertăţii de exprimare, preferă diverse căi de a face bani, inclusiv promovând nişte persoane sau formaţiuni cu o imagine vădit dubioasă. Noi ne străduim să nu ne implicăm în asemenea jocuri, pentru a nu ne păta reputaţia.
 
Media-azi.md: Ce părere aveți despre felul cum se desfășoară concursul de selectare a noilor membri ai Consiliului de Observatori ai Companiei „Teleradio-Moldova”, pentru funcţiile devenite vacante la sfârşitul anului trecut?
Tudor Iaşcenco
: Procesul de selectare şi de confirmare a membrilor Consiliului de Observatori ai TRM, dar şi ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, continuă să rămână sub presiunea politicului. Atitudinea formaţiunilor din actuala guvernare faţă de locul şi rolul mass-media în societate diferă de cea a guvernării precedente numai în măsura în care societatea a reuşit să impună alte standarde. Mai sunt foarte multe de făcut la acest capitol, ca totul să fie aşa cum ne-am dori.
 
Media-azi.md: Vă mulţumim pentru interviu şi vă urăm mult succes în activitatea pe care o desfăşuraţi!

Sursa foto: http://gdb.rferl.org