Ro
En
Рy
Vladimir Moșneaga, care a activat până nu demult în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar anterior în secția exercitare a urmării penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale (PG) a atras atenția jurnaliștilor de la ZdG prin donațiile pe care le-a primit în ultimii ani, de la rude și părinți, cu ocazia unor evenimente de familie, evaluate la zeci de mii de euro. În investigația „Procurori ajutați de părinți. Varianta 2018”, publicată de ZdG pe 29 iunie 2019, ziarul vine și cu dovezi în acest caz, făcând trimitere la declarațiile de avere pentru anii 2018, 2017, 2015, 2014 și 2013, depuse de Vladimir Moșneaga.
După apariția materialului în presă, fostul procuror a trimis redacțiilor o cerere prealabilă, în care le-a cerut să dezmintă informația „falsă și defăimătoare”, să prezinte scuze publice, iar în calitate de prejudiciu moral, le-a cerut fiecăruia despăgubiri în valoare de câte 50 000 de lei. În caz contrar, Moșneaga afirmă că-și rezervă dreptul de a formula o cerere de chemare în judecată „pentru revendicarea și restabilirea dreptului lezat.”
Printre motivele cererii, acesta invocă faptul că articolul ar fi avut o audiență largă, atât direct pe site-ul ZdG, cât și pe celelalte două portaluri, ar fi fost distribuit pe rețelele de socializare și comentat de internauți etc. Prin acțiunile jurnaliștilor „a fost prejudiciată onoarea și demnitatea mea , precum și mi-a fost adusă atingere vieții mele private, răspândind informații care se referă la procesul de divorț și la procesul de stabilire a tutelei copiilor mei”, scrie petiționarul în cererea prealabilă. El are pretenții, de asemenea, că ZdG i-a plasat poza pe prima pagină, pe fundalul caselor care aparțin părinților săi, dar și referitor la faptul că jurnaliștii i-au vizitat pe părinții săi, întrebându-se de unde au găsit adresa lor și considerând că această vizită i-ar fi intimidat.
Cele trei instituții de presă consideră însă cererea, recepționată la 19 iulie 2019, „vădit nefondată” întrucât „lipsesc temeiurile de a satisface cerințele invocate în aceasta”. În opinia lor, „în pretențiile schiţate în cererea prealabilă nu se regăsesc circumstanţele care demonstrează că informaţia este în esenţă falsă sau circumstanţele care demonstrează că judecăţile de valoare nu se bazează pe un substrat factologic suficient”. Totodată, în răspunsul lor la cererea prealabilă, instituțiile media vizate reamintesc că „nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să răspândească informaţii de interes public decât în condiţiile legii. Mass-media are sarcina de a informa publicul asupra problemelor de interes public şi de a efectua, în conformitate cu responsabilităţile sale, investigaţii jurnalistice în probleme de interes public”.
Precizăm că ZdG investighează de mai mulți ani situația din justiție, iar fenomenul „donațiilor” nu-l viza doar pe acest procuror în materialul publicat. „Practic, fiecare al șaptelea acuzator de stat a indicat în declarația sa de avere și interese pentru 2018 că a beneficiat de ajutor material”, scria ziarul, atrăgând atenția că din cei 637 de procurori care activează în organele procuraturii, cel puțin 92 au primit pe parcursul anului trecut, cu titlul de donație, anumite sume de bani”. Situația se aseamănă cu cea din 2017, constată cei de la ZdG, când nu mai puțin de 90 de procurori au indicat în declarațiile lor de avere și interese faptul că ar fi primit donații.
Asistența juridică în acest caz este acordată gratuit de către Centrul pentru Jurnalism Independent.
