Ro
En
Рy01 Decembrie 2015
2681 de afişări
Experți media, reprezentanți ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) și ai societății civile și-au expus, luni, 30 noiembrie, viziunile asupra proiectului Codului audiovizualului, în cadrul consultărilor publice organizate de Comisia Parlamentară pentru mass-media. Proiectul a fost elaborat de către experți media încă în anul 2011, dar a fost înregistrat în Parlament în luna martie curent de către fracțiunea Partidului Liberal.
Potrivit autorilor proiectului, acest document conține prevederi care permit ajustarea cadrul legal național la spiritul legislației europene, iar unele dintre ele se regăsesc și în Acordul de Asociere al R. Moldova cu Uniunea Europeană.
În cadrul audierilor publice de luni, au fost puse în discuție doar primele trei capitole din proiect, întrucât, potrivit președintelui Comisiei Parlamentare de profil Vladimir Hotineanu, s-a hotărât dezbaterea documentului pe capitole. Unul dintre autorii proiectului, expertul media Ion Bunduchi, a explicat că proiectul pare voluminos din cauza că sunt descrise și mecanismele de funcționare a unor prevederi ale legislației de reglementare în domeniului audiovizualului.
Un alt autor al proiectului, Eugeniu Rîbca, a menționat că în documentul nou sunt stipulate mai clar semnificațiile termenilor și noțiunilor operate în Cod. De exemplu, operele europene sunt considerate produsele media realizate atât în țările Uniunii Europene cât și în Republica Moldova. Potrivit propunerilor, radiodifuzorii ar trebui să difuzeze opere europene în volum nu mai mic de 75% din totalul timpului de emisie. La rândul său, programele autohtone ar trebui să constituie 50%, iar cele proprii, realizate de producători sau în coproducție din Moldova – 25%.
Un articol separat este dedicat protejării patrimoniului lingvistic și național-cultural, potrivit căruia radiodifuzorii vor difuza programe proprii și autohtone informativ-analitice în limba română în proporție de 100%, iar în localitățile în care majoritatea populației este reprezentată de o minoritate etnică – nu mai puțin de 20%.
O dezbatere separată a vizat propunerile privind accesul la evenimente de importanță majoră. Autorii au stipulat că autoritatea de reglementare a audiovizualului ar trebui să aprobe o listă cu asemenea evenimente, care să fie transmisă radiodifuzorilor. Drept exemple au fost aduse Jocurile Olimpice, concursurile internaționale de artă etc. Expertul media Ion Terguță susține că o asemenea prevedere nu ar fi sustenabilă din cauza că în Moldova nu există suficienți bani pentru a realiza transmiterea unor astfel de evenimente de către mai multe posturi tv.
S-a arătat sceptic în privința acestei idei și președintele CCA, Dinu Ciocan. Acesta a mai spus că nu poate să se expună pe marginea proiectului integral din cauza că CCA este un organ colegial și nu vrea să influențeze opinia publică cu propriile păreri. El a anunțat că reprezentanții consiliului sunt gata să facă avizul acestui document.
În afara de aceasta, potrivit noilor propuneri, este interzisă comunicarea audiovizuală a produselor comerciale de tutun și băuturi alcoolice mai tari de douăzeci de grade.
Vladimir Hotineanu a declarat că următoarele capitole vor fi consultate public în două săptămâni.
Sursă foto: captură privesc.eu
Potrivit autorilor proiectului, acest document conține prevederi care permit ajustarea cadrul legal național la spiritul legislației europene, iar unele dintre ele se regăsesc și în Acordul de Asociere al R. Moldova cu Uniunea Europeană.
În cadrul audierilor publice de luni, au fost puse în discuție doar primele trei capitole din proiect, întrucât, potrivit președintelui Comisiei Parlamentare de profil Vladimir Hotineanu, s-a hotărât dezbaterea documentului pe capitole. Unul dintre autorii proiectului, expertul media Ion Bunduchi, a explicat că proiectul pare voluminos din cauza că sunt descrise și mecanismele de funcționare a unor prevederi ale legislației de reglementare în domeniului audiovizualului.
Un alt autor al proiectului, Eugeniu Rîbca, a menționat că în documentul nou sunt stipulate mai clar semnificațiile termenilor și noțiunilor operate în Cod. De exemplu, operele europene sunt considerate produsele media realizate atât în țările Uniunii Europene cât și în Republica Moldova. Potrivit propunerilor, radiodifuzorii ar trebui să difuzeze opere europene în volum nu mai mic de 75% din totalul timpului de emisie. La rândul său, programele autohtone ar trebui să constituie 50%, iar cele proprii, realizate de producători sau în coproducție din Moldova – 25%.
Un articol separat este dedicat protejării patrimoniului lingvistic și național-cultural, potrivit căruia radiodifuzorii vor difuza programe proprii și autohtone informativ-analitice în limba română în proporție de 100%, iar în localitățile în care majoritatea populației este reprezentată de o minoritate etnică – nu mai puțin de 20%.
O dezbatere separată a vizat propunerile privind accesul la evenimente de importanță majoră. Autorii au stipulat că autoritatea de reglementare a audiovizualului ar trebui să aprobe o listă cu asemenea evenimente, care să fie transmisă radiodifuzorilor. Drept exemple au fost aduse Jocurile Olimpice, concursurile internaționale de artă etc. Expertul media Ion Terguță susține că o asemenea prevedere nu ar fi sustenabilă din cauza că în Moldova nu există suficienți bani pentru a realiza transmiterea unor astfel de evenimente de către mai multe posturi tv.
S-a arătat sceptic în privința acestei idei și președintele CCA, Dinu Ciocan. Acesta a mai spus că nu poate să se expună pe marginea proiectului integral din cauza că CCA este un organ colegial și nu vrea să influențeze opinia publică cu propriile păreri. El a anunțat că reprezentanții consiliului sunt gata să facă avizul acestui document.
În afara de aceasta, potrivit noilor propuneri, este interzisă comunicarea audiovizuală a produselor comerciale de tutun și băuturi alcoolice mai tari de douăzeci de grade.
Vladimir Hotineanu a declarat că următoarele capitole vor fi consultate public în două săptămâni.
Sursă foto: captură privesc.eu
