Un proiect de modificare a Codului audiovizualului a stârnit critici dure din partea societății civile și a reprezentanților mass-media

Un proiect de modificare a Codului audiovizualului, înregistrat miercuri, 1 aprilie, la Parlament, de către un  grup de deputati PLDM și PD, a trezit un val de critici dure din partea societății civile și a jurnaliștilor.  Deși autorii proiectului de lege se declară preocupați de securitatea mediului informațional din R. Moldova, criticii acestora pun la îndoială intențiile parlamentarilor si susțin că modificările ar urmări scopuri ascunse, cum ar fi monopolizarea pieței de publicítate sau limitarea libertății de exprimare.

Într-o declarație făcută publică astăzi, 2 aprilie, ONG-urile de media - Asociația Presei Electronice, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Independente, Centrul de Investigații Jurnalistice, Asociația Telejurnaliștilor Independenți și altele - dezaprobă secretomania și graba de care au dat dovadă legiuitorii în ceea ce privește operarea modificărilor la  Codul audiovizualului fără  consultări prealabile cu societatea civilă și cer să fie amânată examinarea proiectului de lege.

”Împărtășim preocupările parlamentarilor pentru suveranitatea reală a spațiului informațional național și pentru respectarea demnității umane. În același rând, constatăm cu maximă îngrijorare că noua inițiativă legislativă conține stipulări care, fiind adoptate, ar pune în mare pericol atât libertatea presei, cât și libertatea de exprimare. Facem referință, în principal, la propunerea de a introduce articolul 6 prim în Codul audiovizualului”, se menționează în declarație.
 
Deputatul PDM, Sergiu Sîrbu, unul dintre autorii proiectului de lege, justifica într-un interviú pentru Europa Liberă, necesitatea adoptării modificărilor prin existența pericolului pe care îl prezintă propaganda rusă pentru spațiul nostru informațional. ”Am venit acum cu aceste modificări deoarece ultimul an probabil a fost cel mai sugestiv în acest sens şi tot ce înseamnă propagandă a degenerat şi chiar deja nu mai poate fi tolerat. Vedem situaţia geopolitică din regiune. Vedem şi campania din anul trecut, campania din acest an. Este deja strict necesar să venim cu astfel de amendamente”, a declarat Sârbu.

Pe de altă parte, reprezentanți ai societății civile, lideri de opinie și experți media, susțin că protecția spațiului informațional ar fi doar un pretext și că în spatele acestor modificări ar sta interese ascunse.  ”Sub paravanul luptei cu propaganda rusească, se instituie un monopol pe piața media din Moldova, eliminând multe dintre televiziunile existente și făcând imposibilă intrarea altor investitori”, susține Postul PRO TV Chișinău. Într-un comentariu, intitulat ”De ce nu trebuie votat proiectul de modificare a Codului Audiovizualului?”, același post de televiziune remarcă: ”În legătură cu faptul că proiectul de lege este prezentat ca fiind o solutie impotriva accesului in Republica Moldova a programelor care “pun in pericol sau atenteaza asupra suveranitatii, integritatii teritoriale, independentei statului, securitatii nationale (…)” sau care “incită la ură națională, rasială sau religioasă, la violență publică în masă (…), incitarea la acțiuni teroriste”, considerăm că legislația actuală oferă suficiente instrumente CCA pentru a opri difuzarea oricărui program (dar nu post de televiziune) pe teritoriul Republicii Moldova”.

Multe critici sunt aduse deputaților și în legătură cu graba cu care intenționau să adopte acest proiect de lege în condiții lipsite de transparență. Corina Fusu (PL), membră a Comisiei parlamentare pentru mass media, scria miercuri, 1 aprilie, pe pagina sa de Facebook:  ”Alianţa PLDM+PCRM+PD este extrem de îngrijorată de protejarea spaţiului mediatic din RM. Doresc să votăm imediat proiecte de legi abia ieşite de la imprimantă. Proiecte pe care nici nu le-am citit, proiecte care nu sunt consultate cu specialiştii din ONG-urile de media, care nu au avizul Direcţiei Juridice a Parlamentului!”.

Totodată, deputata PL atrăgea atenția la una din prevederile ce se conțin în proiectul de lege care ar putea afecta grav, potrivit ei, situația postului public de televiziune:  „Pentru TRM, art.53 spune: "Se interzice radiodifuzorilor publici să difuzeze publicitate, plasare de produse şi teleshopping, cu excepţia publicităţii sociale şi electorale." Asta înseamnă că se doreşte distrugerea TRM prin deposedarea de finanţare independentă faţă de bugetul public şi îmbogăţirea televiziunilor private, care deja au monopolizat piaţa publicitară”, avertiza Corina Fusu.

Pe rețelele de socializare sunt dur criticate și alte modificări propuse în Codul audiovizualului, cum ar fi faptul că autorul informațiilor răspândite prin orice mijloc de informare în masă trebuie să fie individualizat și identificabil; necesitatea de a prezenta dovezi în prográmele audiovizuale în care sunt aduse acuzații unor persoane privind comportamente și fapte ilegale; obligația moderatorilor de programe audiovizuale de a solicita dreptul la replică al persoanelor vizate etc.

În pofida grabei cu care a fost înregistrat acest proiect de lege, el nu se regăsește, totuși, pe agenda ședinței Parlamentului de joi si vineri (2 și 3 aprilie).

„Suntem gata să excludem din proiect prevederile care au stârnit critici şi pot pune în umbră ideea de bază a proiectului”,  menționa Sergiu Sârbu (PD) în interviul acordat joi dimineată  în exclusivitate Postului Europa Liberă.

La o abordare echilibrată și echitabilă a situației cheamă și societatea civilă. ”Luând în calcul natura extrem de sensibilă a problemelor vizate în proiectul de lege, solicităm să fie organizate și desfășurate suficiente dezbateri publice pentru a identifica soluțiile ce ar conferi viitoarelor prevederi juridice coerență și caracter profund democratic, iar procesul de dezbatere publică a acestor modificări să nu fie mimat, prin consultarea formală a unor ONG-uri de media inactive, afiliate politic sau care reprezintă interese politice”, se spune în Declarația difuzată joi, 2 aprilie, de ONG-urile de media.

Sursa foto: IPN