Ro
En
Рy
Consemnăm, la finele lunii august, 25 de ani de independență a R. Moldova și Sărbătoarea „Limba noastră”. 25 de ani este vârsta maturității. Dar cum a evoluat și în ce măsură s-a maturizat în această perioadă mass-media din R. Moldova? Care e starea generală a presei, după 25 de ani de independență a statului R. Moldova?
De ce, în prezent, avem o presă cu un statut de „parțial liberă”, iar țara noastră continuă să coboare în topurile internaționale privind libertatea presei? De ce, în situația când avem sute de instituții media în R. Moldova, nu putem vorbi despre existența unui pluralism mediatic autentic? Cum să explicăm faptul că, după decenii de totalitarism și cenzură, astăzi continuăm să ne confruntăm cu fenomenul concentrării? În fine, de cât timp mai e nevoie pentru ca presa să fie recunoscută și la noi, la fel ca în toată lumea civilizată, a patra putere în stat?
Media Azi a abordat acest subiect cu invitații săi – experți media, lideri de opinie, manageri de presă, jurnaliști. Vom prezenta opiniile lor zilnic, pe parcursul acestei luni, pentru a contura împreună un tablou cât mai realist al mass-media autohtone după 25 de ani de independență a țării.
Media Azi: Cât de competitive sunt produsele noastre audiovizuale pe piața media din R. Moldova și cum explicați că, după 25 de ani de independență, cele mai populare pe această piață rămân a fi posturile rusești retransmise pe teritoriul R. Moldova?
Vitalie Guțu: Timp de un sfert de veac de independență, produsele audiovizuale de pe piața media de la noi au cunoscut diverse etape de dezvoltare, la fel ca și țara. Însă, din 2010, arealul audiovizualului a fost “îmbogățit” cu noi canale de radio și tv, care prin definiție ar trebui să genereze produse de calitate și care ar putea concura cu producții chiar din afară. Din păcate, și în 2016, lipsește acea competiție sănătoasă între producțiile audiovizuale. Acum mai mult se duce o luptă informațională între trusturi finanțate de diverși actori politici, decât se pune accentul pe calitatea materialelor prezentate publicului. O altă problemă, la ora actuală este că și în cazul prezenței unor produse mediatice, la Chișinău, realizate după toate rigorile, acestea sunt umbrite de programe retransmise de canalele străine, mai cu seamă de cele rusești. Popularitatea lor se explică prin faptul că în aceste programe se investesc milioane de dolari, iar pe ecran apar emisiuni de analiză sau de divertisment, pe care entitățile mediatice de la Chișinău nu își permit să le ofere. În acest caz, cetățeanul alege ceea ce „îi face din ochi”: platouri de filmări spectaculoase, elemente de grafică de ultimă oră, iar cu ajutorul acestor “arme” editorul – producătorul – managerul de televiziune sau radio – infiltrează în mintea cetățenilor noștri mesaje manipulatoare și propagandistice. Pe de altă parte, Consiliul Coordonator al Audiovizualului ar trebui să stabilească norme clare de retransmisie a canalelor rusești: interval orar, tip de programe, mesaje educaționale. Un rol important l-ar putea avea și noul Cod al Audiovizualului.
Media Azi: Spuneți, undeva, că TVR MOLDOVA ”dictează standardele jurnalismului de calitate în Republica Moldova”. Personal, ce ați învățat din această colaborare?
Vitalie Guțu: În luna decembrie 2013 am avut primul contact cu TVR. O relație care există și până astăzi. TVR Moldova a venit în arealul mediatic de la Chișinău ca un antidot la propaganda rusească. Făcând parte din echipa TVR Moldova, contribui și eu prin știrile și reportajele pe care le fac în cadrul Telejurnalului și prin edițiile emisiunii de analiză “PUNCTUL PE AZi” la dezvoltarea unei noi culturi mediatice în stânga Prutului. Ziceam că TVR Moldova dictează standardele jurnalismului de calitate în Republica Moldova, deoarece programele realizate de acest post de televiziune încearcă să pună în valoare adevărul, corectitudinea, franchețea și originalitatea, care astăzi, din păcate, lipsesc multor programe tv. Poate sună îndrăzneț, dar îmi asum această afirmație că odată cu apariția TVR Moldova – produsele difuzate de noi devin un model de activitate ziaristică. Aici am învățat că firescul reprezintă elementul - cheie pentru succesul unui program sau altul.
Media Azi: Cât de liber vă considerați ca jurnalist? Ce ar trebui să schimbe în ei înșiși jurnaliștii, pentru a putea face o presă liberă?
Vitalie Guțu: Personal, mă consider un jurnalist liber, pentru că scriu și fac ceea ce știu cel mai bine. Totuși, jurnalismul trece printr-o perioadă destul de complicată când pe agenda zilei sunt interesele politice. Pentru a face presă liberă jurnaliștii, indiferent în ce domeniu sunt specializați, trebuie să transmită informațiile prin prisma standardelor jurnalismului de calitate.
