Ro
En
Рy
Xenia Siminciuc: Vom consemna șase ani în luna iulie. În această perioadă, persoanele cu dizabilități au fost susținute de societatea civilă, de comunitatea internațională, fapt care, în general, a făcut posibilă respectarea cerințelor prevăzute de convenție. Totuși, avem încă multe restanțe la acest capitol. În special, aș vrea să pun accent pe Art. 9 al convenției, care se referă la accesibilitate. Chiar și noile clădiri care se construiesc nu dispun de rampe de acces, fapt care îngreuiază accesul persoanelor cu dizabilități la instutuții publice. Adesea instalate greșit, aceste rampe sunt impracticabile și pot provoca diverse traume persoanelor care utilizează scaunul rulant, oamenilor în etate sau cu mobilitate redusă, mamelor cu copii în carucior. Deși, potrivit convenției în cauză, agenții economici și proprietarii edificiilor publice trebuie să asigure accesul liber în clădiri, astfel de condiții nu sunt create și nimeni nu penalizează asemenea fapte.
O altă problemă ar fi sematoarele, în special, pentru persoanele nevăzătoare. Dacă rampe de acces au mai fost instalate în unele instituții, atunci pentru persoanele cu dizabilități de vedere nu se face absolut nimic. Scări alunecoase și nemarcate, uși transparente, teracotă lucioasă și care reflectă lumină, toate acestea dezorientează. În plus, semafoarele nu întotdeauna funcționează și, dacă persoana nu este atentă, poate să cadă sub mașină. Nici trotuarele nu sunt dotate cu pante tactile, nici zebrele nu sunt cu relief, ca atunci când calci pe ele, să îți dai seama că ești pe trecerea de pietoni. Pentru persoanele slab văzătoare e un adevărat calvar lipsa acestor indicatoare. Fără ele persoana cu dizabilități de vedere are nevoie de un însoțitor, fapt care nu și-l poate permite întotdeauna.
- ONU în Moldova desfășoară mai multe proiecte în susținerea persoanelor cu dizabilități. Te rugam să te referi la cele mai importante dintre ele...
- Încă din anul 2011, Oficiul ONU în Moldova și-a analizat propriile politici și strategii față de persoanele cu dizabilități, pentru a le adapta la problemele lor actuale. Astfel, etajul 1 al Oficiului ONU a fost renovat conform standardelor de accesibilitate. Ne-am gândit și la sursele de comunicare pe care le folosim și am început să adaptăm informația astfel, încât să fie accesibilă. Am recurs la fonturi mai vizibile, la litere mai mari, la un contrast convenabil pentru orice persoană care vrea să citească. Aici nu vorbim doar de persoanele cu dizabilități, de aceste servicii beneficiază și oamenii în etate. Accessibility.md este un portal informațional care poate fi accesat de toti. Sperăm că și alte instituții vor lua exemplul nostru și își vor expune informația astfel, încât să fie accesibilă pentru oricine. Deja avem un parteneriat cu E-guvernare, ne dorim ca serviciile gurnamentale să fie publice. Prin acest model de portal, vrem să atragem atenția tuturor că informația trebuie să fie accesibilă și să corespundă standardelor internaționale.
- Cunoaștem că Oficiul ONU a lansat un concurs public de stagii oferite persoanelor cu nevoi speciale care activează în mass-media. Ce scop v-aț propus organizând aceste stagii?
- De ziua Mondială a Nediscriminării (3 martie) am lansat acest program de stagiere și am selectat deja 13 stagiari din grupuri vulnerabile, stagiile cărora vor dura de la trei la cinci luni. Stagiarii au deja experiență, au reușit să învețe multe lucruri, acumulează cunoștințe și sunt gata să facă față unui loc de muncă. Majoritatea pozițiilor oferite la stagiu sunt din domenii precum comunicare, jurnalism, administrare logistică etc. Stagiile oferite de ONU vin să le consolideze încrederea în sine și îi ajută să-și găsească mai ușor un loc de muncă. Deseori angajatorii nu cred în capacitățile acestor persoane și nici măcar nu le oferă posibilitatea să le arate de ce sunt capabili.
Studiile realizate de ONU au demonstrat că nivelul de acceptare a persoanelor cu dizabilități este mai mare atunci când acestea sunt integrate în societate. De aceea noi am lansat proiectul Ștafeta Diversității, prin care dorim să transmitem modelul nostru de stagii atât instituțiilor publice, cât și celor private. În prezent, șapte instituții, majoritatea fiind din domeniul mass-media, au preluat această ștafetă. Acum căutăm candidați care vor efectua stagii la posturile TV - CTC Moldova, JurnalTV, Moldova 1, precum și la Ziarul de Gardă, portalul Newsmaker.md, Coaliția Nediscriminare, Magenda Consalting. Un post de televiziune a acceptat deja un stagiar pe post de coprezentator al unei emisiuni, care va realiza și reportaje. Sperăm ca această ștafetă să fie transmisă și altor instituții, astfel încât să integrăm social și profesional mai multe persoane cu dizabilități.
- Și dacă tot vorbeam de lipsa rampelor de acces în diferite instituții, când în sfârșit se va rezolva această problemă?
- Noi lucrăm foarte intens în domeniul promovării și protecției persoanelor cu dizabilități, în special, în domeniul accesibilității. Începând de anul viitor toți prestatorii de servicii cu care cooperează Oficiul ONU vor fi acceptați numai dacă își vor acomoda spațiile și vor ține cont de criteriul accesibilității. Unii prestatorii de servicii deja au facut modificările rezonabile. Totodată, persoanele cu dizabilități pot sesiza autoritățile atunci când le sunt lezate dreputile, adresând o plângere la Consiliul pentru Prevenirea și Combaterea Discriminării și Asigurarea Egalității. Vă garantez că o să avem un val de plângeri la capitolul rampe de acces, pentru că în majoritatea blocurilor lipsesc, dar, pe de altă parte, fără un val de plângeri nu o să putem schimba situația.
- Cum am putea exclude tratamentul discriminatoriu și stereotipurile legate de persoanele dezavantajate, cu care acestea se confruntă în universități, la locul de muncă, la centrele de sănătate, în viața de toate zilele? Ce rol l-ar putea juca aici presa?
- Ar trebui să facem o distincție între a tolera persoanele cu dizabilități și a le accepta. Personal, pledez pentru cel de-al doilea termen. Noi trebuie nu doar să tolerăm, dar să acceptam aceste persoane, să le tratăm ca pe niște persoane egale în drepturi cu noi, ca parte a societății. Iar în ceea ce privește faptul cum reflectă media cazurile persoanelor cu dizabilități, cred că cel mai frecvent presa vorbește despre persoanele care folosesc scaunul rulant, deși ele constituie doar 8 procente, în timp ce materialele despre celelalte tipuri de dizabilități se întâlnesc mai rar.
- Apropo de presă: cât de corectă în exprimare este mass-media care scrie despre persoanele cu nevoi speciale? Există și cazuri când, conștient sau involuntar, presa poate jigni, ofensa prin limbaj neadecvat? Ce ați recomanda jurnaliștilor în acest sens?
- Este foarte important atunci când vorbim cu sau despre persoanele cu dizabilități să folosim limbajul corect. Să nu punem accent pe dizabilitate, să nu caracterizăm persoana prin prisma medicală, pentru că așa o putem ofensa. Deseori auzim cuvinte cum ar fi ”schizofren”, ”epileptic”, ”invalid”, ”handicapat”, ”copil sănătos”, ”copil normal”, de parcă ar fi și ”copii nesănătoși” și ”copii nenormali”. Deseori întâlnim reportaje unde persoana cu dizabilități este tratată ca victimă, ca fiind neputincioasă, sau imagini video care arată vulnerabilitatea persoanei. Noi avem nevoie de mult mai multe cazuri pozitive. Societatea privește persoanele cu dizabilități așa cum le prezintă mass-media. Este important ca presa să se focuseze pe personalitatea persoanei cu dizabilități, nu pe dizabilitate.
în disctrugerea stereotipurilor, ne lipsesc astăzi emisiunile cu participarea persoanelor cu dizabilități, campaniile de sensibilizare bine gândite, consultate cu experții din domeniu. Eu fac un îndemn către toate instituțiile media, să se gândească la acțiuni reale și concrete pe care le pot face pentru a contribui la eliminarea steriotipurilor din societate.
În acest sens, Oficiul ONU intenționează să organizeze școli de vară pentru jurnaliști, instruiri în tematica limbajului nondiscriminatoriu, în special, pentru cei tineri.
------------------------------------------------------------
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului ”Combaterea discriminării prin promovarea practicilor de succes, implicarea cetățenilor și responsabilizarea mass-media”.
Proiectul ”Combaterea discriminării prin promovarea practicilor de succes, implicarea cetățenilor și responsabilizarea mass-media” este implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul proiectului „Susținerea Instituțiilor Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO), conform recomandărilor Comitetelor Convențiilor ONU și Revizuirii Periodice Universale (UPR)”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia, cofinanțat și implementat de PNUD Moldova și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului(OHCHR), în cooperare cu Oficiul Avocatului Poporului (Ombudsmanului) și Consiliul pentru Egalitate.
Foto: Dorin Goian
