Ro
En
Рy
În Parlament, două evenimente dedicate presei
Marșul a început în fața clădirii parlamentului, însă niciun deputat nu a ieșit să discute cu manifestanții. Deputatul Artur Reșetnicov, cu care ne-am întâlnit în drum spre parlament, ne-a privit mirat baloanele cu inscripția - Zilele Libertății Presei. Participanții au scandat: Libertate Presei! Nu manipulării! Nu monopolizați presa! și alte lozinci.
Directoarea executivă al Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, a lăsat Memoriul în cutia poștală a Parlamentului, iar polițiștii i-au atenționat pe jurnaliștii care au dorit să înregistreze acest moment că cei fără acreditare nu au dreptul să intre în clădire și i-au rugat să coboare de pe scări. „Am așteptat ca domnul Andrian Candu, spicherul Parlamentului, să iasă în fața presei ca să putem discuta cel puțin odată în an cu acest prilej al Libertății Presei. Din păcate, dumnealui nu a dorit să vorbească cu jurnaliștii și de aceea am lăsat Memoriul privind Libertatea Presei care acoperă ultimul an în cutia poștală a Parlamentului în speranța că o să ajungă la dumnealui, o să-l citească și, ulterior, autoritățile vor ține cont de recomandările care au fost făcute de mai multe organizații media”, a menționat Nadine Gogu.
Directoarea executivă al Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu.
În Memoriu au fost expuse toate lacunele care vizează activitatea mass-media. „Vorbind despre cadrul legislativ, noi încă nu avem nicio lege adoptată în lectură finală. Da, a fost adoptat în prima lectură noul Cod al Audiovizualului, dar până la lectura a doua mai e mult drum de parcurs și nici nu știm dacă se va reuși în acest an să fie votat în a doua lectură” a adăugat Nadine Gogu.
Totodată, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Parlamentului, în incinta instituției ar fi fost organizată, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, concomitent, o expoziție a fotografilor acreditați la Parlament, iar reprezentanții presei locale și ai organizațiilor mass-media ar fi fost invitați la un tur ghidat în Parlament, unde speakerul Andrian Candu ar fi declarat: „O presă liberă, pluralistă și independentă este o componentă esențială a unei societăți democratice”. Participanții la Marșul Solidarității l-au așteptat însă să se întâlnească și cu ei.
Câte un popas la Președinție și Guvern
Marșul a continuat la Președinție, unde demonstranții au continuat să scandeze lozinci despre stoparea propagandei ruse, manipulare și dezinformare, concentrare în mass-media. De data aceasta, în fața manifestanților a ieșit o reprezentantă a instituției care a anunțat că șeful statului este plecat în teritoriu.
Printre protestatari s-a numărat și fotojurnalistul Constantin Grigoriță, căruia de aproape un an i se interzice să participe la evenimentele organizate de președintele Igor Dodon.
Fotojurnalistul Constantin Grigoriță cu aparatul foto în fața Președinției.
Constantin Grigoriță consideră că libertatea presei în Republica Moldova a început să degradeze în mod special din anul 2017, când s-au perfectat acreditările pentru jurnaliști, iar o parte dintre ei nici până în prezent nu au obținut permisele respective.
Nici la Guvern nimeni nu și-a manifestat vreun interes față de cerințele manifestanților. Ca și la Parlament, participanții au fost nevoiți să depună documentul în cutia poștală a Executivului, fără posibilitatea de a purta un dialog cu reprezentanții Guvernului.
„CCA nu servi mafia!”
În fața sediului autorității de reglementare a audiovizualului manifestanții au îndemnat CCA să nu servească „interesele mafiei”. Șefa Direcției Generale Licențiere, Autorizare și Monitorizare Lia Guțu și-a făcut apariția în fața jurnaliștilor. Aceasta a menționat că cel mai probabil membrii CCA se vor expune pe marginea Memoriului la următoare ședință a Consiliului.
Șefa Direcției Generale Licențiere, Autorizare și Monitorizare CCA, Lia Guțu.
Lilia Zaharia, reporter special la Asociaţiei Presei Independente: „Pe noi, jurnaliștii, nu ne-a surprins aceasta ignoranță pentru că o vedem deja de câțiva ani prin câteva metode de îngrădire a accesului la informație. Și aici mă refer la acele îngrădiri de a nu ne spune datele despre numele și prenumele funcționarilor publici, invocând că sunt date cu caracter personal. Au încercat anul trecut să ascundă numele și prenumele persoanelor care sunt în instanță de judecată, instrumente care sunt foarte utile pentru jurnaliști. În ultimii ani avem o degradare intensă a presei din Moldova și din cauza acestei degradări au de suferit atât instituțiile de presă independente cât și consumatorul, porta-vocea căruia sunt jurnaliștii”
Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice: „Din păcate, situația presei, dacă e să o luăm în general, s-a înrăutățit. Pe de o parte pentru că noi jurnaliștii nu putem să luptăm pentru libertatea noastră. Unii dintre noi acceptă să lucreze în presă plătită, presa de partid, presa monopolizată, presa care dezinformează și nu informează și presa care manipulează și nu-și face munca profesionist. De aici avem situația pe care o avem. Guvernanții se simt tari pentru că au presa lor și ei pot manipula cu jurnaliștii care îi sunt obedienți și ei pot să neglijeze solicitările de informare a jurnaliștilor și asta este e o mare problemă în ultimii ani. S-a înrăutățit accesul la informație”.
Ziua Mondială a Libertăţii Presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991, pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare.
