Director Internews: Moldova poate fi un exemplu pentru Parteneriatul Estic în privința libertății presei

Andriy Kulakov este directorul de programe al Internews Ukraine, o organizație media non-profit înființată în 1996. Aceasta a fost, de asemenea, organizația care a inițiat proiectul ENP East Media Freedom Watch, la care participă și Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova. Scopul proiectului este protejarea libertății media în țările Parteneriatului Estic și informarea partenerilor internaționali ai acestor state despre situația mass-mediei și măsura în care sunt respectate drepturile jurnaliștilor.

Media Azi a vorbit, săptămâna trecută, în cadrul reuniunii de coordonare East Media Freedom Watch de la Chișinău, cu Andriy Kulakov despre libertatea presei, performanța Moldovei în cadrul Indicelui libertății presei din Parteneriatul Estic și influența UE asupra calității și libertății mass-media în regiune.

De ce Georgia şi Moldova au ocupat primele locuri în Indicele libertății presei din Parteneriatul Estic?

Georgia, deocamdată, prezintă rezultate bune. Înainte, media a fost utilizată ca un instrument de „reformare” - puterea folosea media ca pe un instrument de popularizare a reformelor şi, în acelaşi de timp, pentru a face lobby deciziilor adoptate. Acum, potrivit colegilor din Georgia, media este privită ca un institut democratic, are loc reformarea mass-mediei.

Un exemplu ar fi returnarea posturilor de televiziune foştilor proprietari. De asemenea, premierul Ivanişvili a închis propriul post de televiziune explicând că nu ar dori să fie învinuit, în ajunul alegerilor, de folosirea resurselor media în favoarea sa. Noi putem motiva în mai multe feluri acțiunile premierului - unii pot califica acţiunile lui ca fiind populiste, alţii văd aici un gest sincer sau o intenţie bună. Însă faptul că asemenea acţiuni au loc înseamnă că societatea s-a maturizat şi percepe mass-media nu ca pe un instrument al puterii, ci ca pe o sursă de informare şi de formare corectă şi obiectivă a opiniilor.

În Georgia au loc schimbări în bine şi iată că s-au reflectat în Indice. Una din ele, vreau să subliniez, este asigurarea la nivel legislativ a transparenţei proprietăţii media. Acolo s-au parcurs mai multe etape ale acestei reforme. Colegii din Georgia au reușit să includă în lege și modificările propuse de ei.

Moldova, în mod tradiţional, apare într-o lumină pozitivă. În Moldova se adoptă legi corespunzătoare. Unul din exemple este adoptarea legii privind decriminalizarea defăimării. Pentru noi, pentru colegii din mai multe ţări, faptul că Moldova a devenit unul din liderii Indicelui nu este o surpriză. Moldova poate fi un exemplu pentru ţările noastre, ceea ce ne bucură.

La întâlnirile noastre (n.r. ENP East Media Freedom Watch), colegii discută despre situaţiile din ţările lor, mai ales despre Azerbaidjan și Belarus, care stau foarte prost la acest capitol. În acest context, problemele părții moldovenești ne par chiar amuzante, pentru că sunt deja la nivelul unor detalii tehnice -  cum să îmbunătăţim o parte sau alta a unor aspecte. Partea principală, fundamentul deja este pus. La noi există probleme şi la nivelul de bază, fundamental, al domeniului media. Noi rezolvăm probleme mai globale, pentru că situaţia e mult mai nefavorabilă în comparaţie cu aceste două ţări, Georgia şi Moldova.

Totuși, nici în Moldova, de exemplu, nu a fost adoptată legea privind transparanţa proprietăţii media.

Trebuie să înţelegem că situaţia se schimbă foarte rapid, de aceea şi Indicele ar putea arăta altfel în viitor. Vor fi alegeri în Azerbaidjan și Georgia. Armenia a renunţat la politica externă de orientare pro-europeană. Din păcate, politicul joacă un rol foarte important în media, de aceea totul poate să se schimbe, totul este foarte dinamic. De exemplu, la noi, în Ucraina, au loc demersuri pentru semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (UE) și în ajunul întâlnirii se adoptă o serie de legi care sunt cerute de UE în prealabil. De aceea, credem că dacă nu în următorul trimestru, atunci peste două trimestre tabloul Indicelui ar putea să se schimbe mult. Atunci vom aduna concluziile experţilor şi vom face un set de recomandări, vom vedea dacă tendinţele sunt pozitive şi cum să le minimizăm pe cele negative.

Ce putem spune despre țările care ocupă ultimele locuri în Indice - Azerbaidjan și Belarus?

Acolo este un regim politic foarte dur, ceea ce se reflectă şi asupra domeniului mass-media. Vineri, colegii din Belarus şi Azerbaidjan care au participat la Forumul Societăţii Civile a Ţărilor din Parteneriatul Eastic (n.r. la Chișinău) au prezentat situaţia din ţările lor. Este regretabilă, de exemplu, concentrarea presei în mâinile grupurilor apropiate de putere. Mass-media nu poate funcţiona independent în nicio privință. Li se aplică nu doar presiuni politice, ci şi economice. Banii din bugetul statului se scurg doar în presa apropiată autorităților, lipsește concurența loială.

Sunt și multe cazuri de atacuri asupra jurnaliştilor, arestări, deschiderea unor dosare. Situaţia de acolo este mai rea, dar, la fel, poate să se schimbe în funcţie de conjuctura politică. Concentarea puterii în ţările noastre este destul de mare, de aceea un grup mic poate influenţa brusc orientarea ţării în plan extern şi intern.

Ce rol joacă proiectul EaP Media Freedom Watch în această regiune?

Încercăm să monitorizăm situaţia libertăţii presei din toate ţările, să vedem dacă au loc reforme în domeniul mass-media, pentru a informa publicul din Vest, instituţiile din Uniunea Europeană, experţii în media și ONG-urile. Astfel, ei ar putea influenţa situaţia la nivel diplomatic, internaţional sau să ajute în situații ce afectează jurnaliştii, inclusiv în domeniul legislativ. În acelaşi timp, încercăm să transmitem colegilor din fiecare ţară cum pot fi implementate cele mai bune practici legate de respectarea drepturilor jurnaliștilor și apărarea dreptului la libertatea de exprimare. Ne solidarizăm pentru a rezolva probleme comune.

Puteţi menționa un exemplu? Când au influențat oficialii din UE o situaţie de acest gen?

N-aș putea să spun, pentru că proiectul este lansat recent şi nu se poate lăuda cu astfel de istorii. Dar pot spune că, de exemplu, în Ucraina au avut loc foarte multe dezbateri privind implementarea unor legi ce ţin de reglementarea audiovizualului public. Au avut loc foarte multe întâlniri și simpozioane care s-au încheiat fără rezultate. Iată, însă, că înainte de semnarea Acordului de Asociere cu UE, în Ucraina s-au relansat activ discuţiile despre adoptarea legilor.

Pe de altă parte, subiectul libertăţii presei nu se află în prim plan în dialogul UE - Parteneriatul Estic, astfel că proiectul nostru este destinat să acopere această nișă, aducând subiectul libertăţii presei pe ordinea de zi.

Ați avut critici în privința metolodogiei folosite la crearea Indicelui. Care sunt argumentele criticilor?

Cele mai multe critici au fost aduse în Ucraina în comparaţie cu alte ţări, unde datele au fost percepute destul de liniştit şi adecvat. Criticile nu au fost neapărat constructive, pentru că mulți oameni nici nu au citit metodologia. Ceva concret nu am auzit. Noi am preluat cele mai bune practici din rapoartele Reporterilor fără Frontiere, Freedom House şi ale Consiliului Europei. Am vrut ca Indicele să fie cât mai detaliat și să apară în fiecare trimestru. La ultima întâlnire, am făcut modificări mici, dar ceva cardinal nu cred că trebuie să schimbăm, pentru că atunci Indicele nu va reprezenta corect dinamica tendinţele din regiune.

Moldova și-a declarat ferm orientarea pro-europeană, iar Indicele arată că Moldova ocupă una din primelele poziţii în clasamentul regional. Armenia s-a reorientat către Uniunea Vamală și nu stă la fel de bine. Există o legătură între politica externă a unui stat şi starea mass-mediei?

Nu aş spune aşa. Alegerea cursului extern al ţării poate, dar nu este obligatoriu, să influenţeze şi libertatea presei. Pentru că alegerea cursului extern nu este un pas făcut din considerente economice sau politice, cât e un pas de stabilire a valorilor. În cazul Uniunii Vamale şi UE, vedem că există diferite sisteme de valori. Valorile Uniunii Europe sunt democraţia, dreptul la libertatea de exprimare, a mass-mediei - acestea sunt principii fundamentale, iar în principalele acte juridice ale UE, aceasta reprezintă o uniune de ţări care au la bază valori comune.

Uniunea Vamală este orientată mai mult spre geopolitică și economie. Nu aș aduce în discuție valorile acestei Uniuni, pentru că ele nu au fost pronunţate clar. Dar dacă o ţară alege cursul de integrare europeană, atunci automat trebuie să facă ceva pentru libertatea presei, indiferent dacă vor sau nu vor autorităţile. Desigur, aici pot fi regăsite şi unele acţiuni "de vitrină” - simularea reformelor. Dar să fii indiferent faţă de libertatea presei odată ce ai ales cursul pro-europen este imposibil.

Noi credem că integrarea europeană poate să se reflecte pozitiv în domeniul libertăţii presei dintr-o anumită țară. Dar aceast lucru nu înseamnă că dacă ţara a ales alt curs extern, situaţia mass-mediei va fi proastă. Nu există o legătură directă, aşa că vom trăi şi vom vedea.

sursa foto: MediaNext Ukraine / EaP Media Freedom Watch