Ro
En
Рy02 Februarie 2018
2700 de afişări
Experţi, politicieni, jurnalişti, editori şi reprezentanți ai organizaţiilor media din Europa s-au întrunit marţi, 30 ianuarie 2018, la Madrid, în cadrul Conferinţei #NEWSOCRACY, pentru a discuta despre concentrarea proprietăţii în mass-media şi pluralismul mediatic. Conferinţa a fost organizată de European Center for Press and Media Freedom (ECPMF), Plataforma en Defensa de la Libertad de Información (PDLI) şi Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa (OBCT), cu susținerea Comisiei Europene.
În Europa, concentrarea proprietăţii mass-media are un efect negativ asupra transparenţei pe piaţa mass-media, se menționează în comunicatul de presă făcut public de organizatori. Potrivit ultimelor date oferite de Media Pluralism Monitor, în două treimi din ţările europene, mai puţin de patru proprietari deţin 80 la sută din mass-media.
În cadrul evenimentului au fost analizate ultimele date privind proprietatea mass-media în Europa (Media Pluralism Monitor) şi prezentate recomandările unui grup de experţi ce lucrează pentru Consiliul Europei asupra modalităţilor de îmbunătăţire a transparenţei şi concurenţei.
Cea mai mare concentrare se constată în sectorul audiovizual, unde în 15 state – din cele 17 care îşi publică datele – 80% din piața de televiziune se află în mâinile a patru sau mai puţini operatori. Spre comparaţie, în sectorul presei scrise acest indicator este de 57%.
În ceea ce priveşte indicatorii de risc, utilizaţi în raportul Monitorului referitor la 30 de state, riscul mediu pentru transparenţa proprietăţii mass-media este de 33% (cu cifre mai mari în Grecia – 75%, Republica Cehă – 75%, şi Luxembourg – 69%). Riscul mediu al concentrării proprietăţii variază în jurul a 67% (cu cifre mai mari în Irlanda – 97%, Suedia, Finlanda şi Bulgaria – 96%).
Lutz Kinkel, directorul general al ECPMF, subliniază lipsa transparenței în proprietatea mass-media:
„A avea date valide privind proprietatea mass-media ar însemna a face o „radiografie” a pieței. Cetățenii trebuie să le cunoască pentru a evalua produsul oferit de instituțiile mass-media. Politicienii trebuie să le cunoască pentru a preveni concentrarea proprietății și a putea garanta pluralismul. Când proprietatea mass-media este mascată, aceasta are la bază anumite motive. Motive proaste”.
Preşedinta PDLI, Virginia Pérez Alonso, numeşte concentrarea proprietăţii mass-media „un bici al libertăţii mass-media: Dreptul cetăţenilor la informaţie necesită existenţa pluralismului informaţiei pe de o parte, şi a independenţei economice şi politice, pe de altă parte. Din păcate, aceste două cerinţe nu sunt garantate în Europa la momentul de faţă: cetăţenii europeni nu au acces la informaţiile despre proprietarii instituţiilor mass-media sau despre agenda lor editorială. De asemenea, ei nu au întotdeauna oportunitatea de a alege dintr-o diversitate de mass-media, în special în domeniul audiovizual”, susține președinta PDLI.
Aceeași îngrijorare o împărtășește Chiara Sighele de la OBCT: „„Cine stă în spatele mediilor noastre?” rămâne a fi o întrebare prea rar formulată, la care de prea multe ori nu sunt răspunsuri clare sau uşor accesibile. Totuşi, investigarea proprietăţii mass-media şi a finanţării acesteia capătă amploare în mai multe țări europene, şi aceasta ar putea fi o oportunitate unică pentru a stimula promovarea cerinţelor şi practicilor de informare şi sensibilizare asupra unei chestiuni care are un mare impact asupra democrațiilor noastre”.
La conferinţa #NEWSOCRACY au fost prezentate diferite inițiative ale țărilor privind modalitățile de îmbunătăţire a transparenţei pe piaţa media. De asemenea, s-a discutat despre noile tehnologii, care ar putea contribui la aceasta. În plus, au fost examinate alternativele la situația curentă, cum ar fi noi modele de afaceri, finanțarea mass-media și noi formate jurnalistice.
În final, participanții la conferință au venit cu recomandări pentru organele de reglementare la nivel de state şi de comunități, inclusiv cu o privire de ansamblu asupra recomandărilor comitetului experților europeni, care lucrează pentru Consiliul Europei asupra problemei concentrării proprietății mass-media.
În Europa, concentrarea proprietăţii mass-media are un efect negativ asupra transparenţei pe piaţa mass-media, se menționează în comunicatul de presă făcut public de organizatori. Potrivit ultimelor date oferite de Media Pluralism Monitor, în două treimi din ţările europene, mai puţin de patru proprietari deţin 80 la sută din mass-media.
În cadrul evenimentului au fost analizate ultimele date privind proprietatea mass-media în Europa (Media Pluralism Monitor) şi prezentate recomandările unui grup de experţi ce lucrează pentru Consiliul Europei asupra modalităţilor de îmbunătăţire a transparenţei şi concurenţei.
Cea mai mare concentrare se constată în sectorul audiovizual, unde în 15 state – din cele 17 care îşi publică datele – 80% din piața de televiziune se află în mâinile a patru sau mai puţini operatori. Spre comparaţie, în sectorul presei scrise acest indicator este de 57%.
În ceea ce priveşte indicatorii de risc, utilizaţi în raportul Monitorului referitor la 30 de state, riscul mediu pentru transparenţa proprietăţii mass-media este de 33% (cu cifre mai mari în Grecia – 75%, Republica Cehă – 75%, şi Luxembourg – 69%). Riscul mediu al concentrării proprietăţii variază în jurul a 67% (cu cifre mai mari în Irlanda – 97%, Suedia, Finlanda şi Bulgaria – 96%).
Lutz Kinkel, directorul general al ECPMF, subliniază lipsa transparenței în proprietatea mass-media:
„A avea date valide privind proprietatea mass-media ar însemna a face o „radiografie” a pieței. Cetățenii trebuie să le cunoască pentru a evalua produsul oferit de instituțiile mass-media. Politicienii trebuie să le cunoască pentru a preveni concentrarea proprietății și a putea garanta pluralismul. Când proprietatea mass-media este mascată, aceasta are la bază anumite motive. Motive proaste”.
Preşedinta PDLI, Virginia Pérez Alonso, numeşte concentrarea proprietăţii mass-media „un bici al libertăţii mass-media: Dreptul cetăţenilor la informaţie necesită existenţa pluralismului informaţiei pe de o parte, şi a independenţei economice şi politice, pe de altă parte. Din păcate, aceste două cerinţe nu sunt garantate în Europa la momentul de faţă: cetăţenii europeni nu au acces la informaţiile despre proprietarii instituţiilor mass-media sau despre agenda lor editorială. De asemenea, ei nu au întotdeauna oportunitatea de a alege dintr-o diversitate de mass-media, în special în domeniul audiovizual”, susține președinta PDLI.
Aceeași îngrijorare o împărtășește Chiara Sighele de la OBCT: „„Cine stă în spatele mediilor noastre?” rămâne a fi o întrebare prea rar formulată, la care de prea multe ori nu sunt răspunsuri clare sau uşor accesibile. Totuşi, investigarea proprietăţii mass-media şi a finanţării acesteia capătă amploare în mai multe țări europene, şi aceasta ar putea fi o oportunitate unică pentru a stimula promovarea cerinţelor şi practicilor de informare şi sensibilizare asupra unei chestiuni care are un mare impact asupra democrațiilor noastre”.
La conferinţa #NEWSOCRACY au fost prezentate diferite inițiative ale țărilor privind modalitățile de îmbunătăţire a transparenţei pe piaţa media. De asemenea, s-a discutat despre noile tehnologii, care ar putea contribui la aceasta. În plus, au fost examinate alternativele la situația curentă, cum ar fi noi modele de afaceri, finanțarea mass-media și noi formate jurnalistice.
În final, participanții la conferință au venit cu recomandări pentru organele de reglementare la nivel de state şi de comunități, inclusiv cu o privire de ansamblu asupra recomandărilor comitetului experților europeni, care lucrează pentru Consiliul Europei asupra problemei concentrării proprietății mass-media.
