Ro
En
Рy
editoare și manageră pentru comunitate în Portugalia
IJNet
Anii electorali prezidenţiali sunt întotdeauna destul de agitați pentru jurnalişti, iar Brazilia nu este o excepţie. Anul acesta a început cu menţinerea condamnării la 12 ani de închisoare pentru corupţie a unuia dintre principalii pre-candidați, fostul preşedinte Luiz Inacio Lula da Silva. Această hotărâre a instanţei de judecată a provocat proteste în toată țară.
Încă nu se știe dacă Lula va fi de fapt arestat sau dacă mai continuă să candideze pentru funcţia de preşedinte. Cu toate acestea, pe reţelele de socializare există deja un mandat fals de arestare, un video despre arestul său (însoţit de un virus care fură date bancare), precum și informații inexacte, exagerate și false pretutindeni.
Cum ar putea jurnaliştii, în acest mediu incert, să lupte împotriva ştirilor false şi a dezinformării care afectează nu doar Brazilia, ci întreaga lume?
Potrivit Tai Nalon, directoare și co-fondatoare a site-ului Aos Fatos, este important să înţelegem că ştirile false, care simulează formatul tradițional de știri, sunt doar vârful aisbergului.
„În Brazilia avem o cultură a comunicării prin aplicaţii de socializare ca WhatsApp, prin care sunt răspândite zvonuri de tot felul”, explică Nalon. „Este un fenomen la fel de grav ca și ştirile false sau chiar mai grav, având în vedere că aceste aplicații nu ne permit să vedem câte persoane au fost dezinformate și cât de multe materiale de origine dubioasă sunt transmise prin intermediul lor.”
WhatsApp, cea mai populară aplicaţie de mesagerie printre brazilieni, a devenit un distribuitor important de informaţii eronate și o bătaie mare de cap pentru proprietarul său, Facebook. Cum ar putea fi suprimate ştirile false pe o platformă închisă și criptată intenţionat, menită să protejeze conversaţiile private?
Fábio Gusmão, editorul digital al ziarului „Extra”, este cunoscut pentru utilizarea sa inovatoare a WhatsApp în jurnalism. În opinia sa, „WhatsApp este un accelerator al oricărui tip de comunicare”. Timp de mai bine de patru ani, ziarul „Extra” a folosit WhatsApp ca să transmită știri celor peste 70.000 de cititori înregistraţi, însă a încetat să utilizeze acest serviciu în legătură cu orientările aplicaţiei și a început să caute modalităţi mai bune de a distribui ştirile.
Potrivit lui Gusmão, atât timp cât WhatsApp nu va lansa un canal special pentru grupurile media, ca în cazul WhatsApp Business, există riscul să ne confruntăm cu anumite limitări impuse chiar de însăși aplicația WhatsApp, care ar putea considera drept spam mesajele care conțin știri. Iar această situaţie va fi favorabilă doar pentru propagatorii de știri false, argumentează el.
Cei de la ziarul „Extra” au continuat să investigheze știrile false difuzate pe reţelele de socializare. „Luptăm cu știrile care sunt deja virale pe reţelele de socializare și care necesită a fi eliminate cât mai urgent”, afirmă Gusmão, care este și editorul blogului „#Éboato #Éverdade” al ziarului „Extra”, axat pe știrile false.
Nalon subliniază faptul că responsabilitatea pentru distribuirea pe reţelele de socializare a conţinutului fraudulos este una colectivă: „Platformele ar trebui să-şi adapteze algoritmii de lucru astfel, încât producătorii de ştiri false să nu fie recompensaţi financiar, pe când utilizatorii ar trebui să se gândească de două ori înainte de a distribui anumite informaţii.”
Cu un ochi pe utilizator, Aos Fatos lucrează în parteneriat cu Facebook pentru a extinde verificarea faptelor cu ajutorul inteligenţei artificiale. Pentru prima jumătate a anului 2018 este programată lansarea chat-ului Fátima (un joc de cuvinte „FactMa” – abreviere de la „FactMachine”) care îi va învăţa pe utilizatori prin Messenger să citească în mod critic conţinutul plasat online. „Prioritatea noastră trebuie să fie dezvoltarea acestui tip de abilităţi în vederea combaterii eficiente a dezinformării pe rețelele de socializare”, argumentează Nalon.
Aos Fatos, la fel ca și alte site-uri de verificare a faptelor din Brazilia, cum ar fi Agenţia publică Truco și Agenția Lupa, va acorda, de asemenea, o atenție sporită acestui an electoral, inclusiv prin verificarea faptelor în timp real.
O altă încercare de a soluţiona problema ştirilor false vine din partea guvernului brazilian. Poliţia federală a Braziliei a anunţat recent crearea unui grup operativ pentru combaterea ştirilor false. Grupul va identifica și va pedepsi autorii de știri false împotriva sau în favoarea candidaţilor prezidențiali. Totuşi, potrivit unui raport al Comisiei pentru protecţia jurnaliştilor, există îndoieli despre legalitatea, implementarea, eficacitatea (această investigaţie a ştirilor false a durat trei ani) și potențialul său de cenzură.
Cum rămâne cu jurnaliştii? Ce pot face ei pentru a contracara știrile false înainte de alegeri? Cum ar putea jurnaliştii să împiedice candidaţii care se bazează pe senzații să le capteze agenda, așa cum s-a întâmplat cu Donald Trump în Statele Unite ale Americii? Nalon și Gusmão le-au oferit câteva recomandări.
- Fiţi transparenţi. Jurnaliştii trebuie să reconstruiască legătura dintre jurnalism și societate. Pentru aceasta este important ca cititorii să vadă modul în care știrile sunt raportate, de ce sunt publicate, date despre persoana care a scris știrea, companiile care finanţează organizaţia de ştiri etc. Cel mai important activ al jurnalismului este credibilitatea.
- Verificați întotdeauna faptele. Nu cedați în fața jurnalismului declarativ. Jurnaliştii care nu verifică informaţiile sunt doar nişte stenografi care reproduc fără spirit critic o declarație.
- Redați clar și obiectiv conţinutul ştirii. Chiar dacă mediatizarea în timp real necesită mai mult viteză decât substanță, asigurați-vă că informațiile conțin context, efort analitic și cât mai multe surse calificate posibil.
- Schimbaţi cultura de lucru a redacţiei de ştiri. Managerii de la redacţiile de ştiri trebuie să promoveze un proces de verificare a știrilor și a faptelor.
- Efectuaţi investigaţii jurnalistice independente. Astfel de proiecte ghidează dezbaterile publice și le permit jurnaliştilor să-și preia înapoi rolul de mediatori ai societății.
- Creaţi un sistem de monitorizare a reţelelor de socializare pentru a afla de unde a început ciclul viral al unei știri false.
- Fiţi suspicioşi. Fiţi atenţi atunci când daţi peste un profil care răspândește ştiri bombă. Profilurile false au fost folosite de mult timp pentru a oferi credibilitate celor care răspândesc ştiri false pe reţelele de socializare.
Sursa: http://bit.ly/2FVR34d
