Părtinire, absurdități și minciuni: perspectivele publicului privind încrederea redusă în mass-media

Chiar și într-o lume în care oamenii tot mai mult se informează din rețelele de socializare, mass-media profesionistă continuă să fie considerată vinovată pentru încrederea redusă, conform unui nou raport al Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului, care a studiat motivele principale pentru încrederea și neîncrederea în mass-media de știri (și rețelele de socializare) în nouă țări.

Părtinirea, denaturarea mesajelor (spin-ul) și interesele ascunse sunt principalele motive ale lipsei de încredere în mass-media de știri, alături de o scădere percepută a standardelor jurnalistice determinată de concurența în creștere și anumite modele de afaceri online. Aceste preocupări sunt mai puternice în rândul tinerilor și persoanelor cu venituri mici. Și mai puțini oameni au încredere în știrile din rețelele de socializare, motivele fiind aceleași – părtinirea, interesele ascunse și informațiile de calitate inferioară. În raport se argumentează că aceasta este în mare parte determinat de modelul care permite oricui să publice articole fără nicio verificare, dar și de algoritmi, care uneori favorizează conținutul extrem și controversat.

Studiul se bazează pe analiza a mii de răspunsuri din Raportul Institutului Reuters privind Știrile Digitale pentru anul 2017, unde respondenții au fost rugați să argumenteze motivele încrederii reduse, cu propriile cuvinte, în câmpurile cu conținut liber.

Prin codificarea și analizarea răspunsurilor autorii raportului au clasificat aspectele specifice în cele care generează îngrijorarea publicului în toate țările, și cele care sporesc încrederea, cum ar fi procesele jurnalistice, mărcile comerciale puternice și jurnalismul de calitate menținut de-a lungul timpului. Co-autorul Nic Newman afirmă:

„Aceste constatări trebuie să reprezinte un apel de deșteptare pentru jurnaliști, platforme și autoritățile de reglementare. Pentru a restabili încrederea, toate părțile interesate vor trebui să coopereze. Avem nevoie de stimulente mai bune pentru a crea și a prezenta materiale mai corecte și mai fiabile.”

Rezumatul principalelor constatări

Marea majoritate a răspunsurilor (67%), oferite de persoanele care nu au încredere în mass-media de știri se referă la părtinire, denaturarea mesajelor și intenții ascunse. Mai simplu spus, o parte semnificativă a publicului simte că oamenii influenți folosesc mass-media mai mult pentru realizarea propriilor interese politice și economice decât pentru reprezentarea cititorilor sau telespectatorilor de rând. De cele mai multe ori aceste impresii aparțin tinerilor și persoanelor cu venituri mici.

Ziarul „Daily Mail” este exagerat de părtinitor și distorsionează știrile pentru a-și promova propriile interese. (Marea Britanie)

Informațiile nu sunt independente, fiind de cele mai multe ori gestionate de miliardarii care dictează politicile editoriale. (Franța)

În mai multe țări, în special în SUA și Marea Britanie, unele posturi de informare în masă sunt considerate părtinitoare, încurajând opinii tot mai polarizate. Altele sunt criticate pentru că nu scot la iveală minciunile, pentru că țin în secret unele informații sau pentru că creează un echilibru fals format din opinii partizane, care estompează adevărul și îngreunează înțelegerea.

Mass-media liberală este plină de absurdități și minciuni. (SUA)

Unele discuții ar fi mai bine de evitat, deoarece s-ar crea senzația că există două părți echivalente, ceea ce categoric nu este așa. Oamenii au mințit în mod flagrant, acest fapt poate fi verificat cu ușurință, și totuși mass-media nu întreprinde nimic pentru a dezminți. (Marea Britanie)

În ceea ce privește încrederea, oamenii menționează posturile de televiziune mai frecvent decât orice alte tipuri de mass-media (de ex. presa scrisă sau online). Televiziunea este considerată mai puțin expusă manipulării decât media online, deoarece imaginile live și reporterii la fața locului inspiră consumatorilor încrederea că ceea ce văd este adevărat. Dar posturile TV sunt criticate în multe țări pentru că dau prioritate vitezei și nu corectitudinii, favorizând astfel părerile și nu faptele, dar și pentru că impun cu forța interesele partizane.

Să vezi înseamnă să crezi, așa cum spunea Sf. Thomas! (Franța)

Se pare că în zilele noastre totul se limitează la ratinguri/clicuri. Am impresia că buletinele de știri produc gunoi în mod regulat doar pentru a putea obține mai mulți bani de la agențiile de publicitate. (SUA)

Dintre cei care au încredere în mass-media de știri (40% pe cele nouă piețe chestionate), o parte semnificativă consideră că jurnaliștii fac o treabă bună în verificarea surselor, verificarea faptelor și furnizarea de dovezi pentru a susține afirmațiile. Oamenii au încredere mai mare în integritatea profesională a jurnaliștilor (și transparența proceselor lor) din SUA, Germania și Danemarca, decât în a celor din Marea Britanie, Franța și Australia.  

Ei discută cu experți, dispun de proceduri, cum ar fi ghidul privind verificarea surselor, se bazează pe fapte corecte și sunt nepărtinitori. (SUA)

Știrile sunt scrise de jurnaliști experimentați și bine instruiți, care înainte de a-și publica articolele, le verifică în baza diferitelor surse. (Germania)

Populația are mai puțină încredere în capacitățile celor care plasează știri pe rețelele de socializare de a diferenția faptele de ficțiune, decât în capacitățile mass-mediei de știri. Respondenții au sentimentul că fluxurile de știri (feedurile) sunt pline de informații false și promovează interese extreme și opinii puternice — fapt ce este probabil încurajat de algoritmii ce stau la baza rețelelor de socializare. Dar oamenii critică și utilizatorii rețelelor de socializare pentru amplificarea impactului acestor informații, distribuindu-le fără a le citi.

Articolele incorecte se răspândesc frecvent asemeni unui incendiu înainte ca faptele să fie verificate. (Irlanda)

Este ușor de postat știri false pe orice subiect, cum ar fi anunțarea unui deces sau ce s-a întâmplat cu Arnold Schwarzenegger. (Franța)

Cu toate acestea, constatăm un grup minoritar important care are încredere în informațiile de pe rețelele de socializare pentru spectrul său larg de opinii și autenticitate. Unii dintre aceștia nu au încredere în mass-media generală sau se plâng că aceasta este părtinitoare și promovează anumite interese înguste. Alții se delectează cu o gamă largă de surse și au încredere în abilitatea lor de a descoperi știrile false sau cele care promovează interese înguste.

Există suficiente voci pe care dacă le pui cap la cap înțelegi ce se întâmplă de fapt. (Marea Britanie)

Am încredere în oamenii simpli mai mult decât în presa care favorizează partidele de stângă. (Germania)

Consecinţe și recomandări

În baza acestor constatări, autorii raportului susțin că mass-media de știri trebuie să se diferențieze mai mult de informațiile care nu au trecut prin același proces profesional de verificare. Aceasta presupune creșterea calității știrilor și reducerea la minimum a utilizării de momele pentru click-uri, care nu fac altceva decât să inducă în eroare și să irite consumatorii. Autorii raportului susțin că jurnaliștii și publicațiile de știri ar trebui să indice mult mai deschis informațiile care ar putea fi părtinitoare și să separe clar știrile și opiniile personale. Coautorul Richard Fletcher afirmă:
„Partizanatul în sine nu este neapărat o problemă, dar este pe larg dezagreat atunci când se pretinde a fi un articol de știri sau atunci când este prezentat într-o manieră care distorsionează adevărul”

Dacă ar lucra cu o varietate mai mare de surse, agențiile de știri ar putea contribui la micșorarea decalajului în creștere dintre jurnaliști și populația generală – în special, grupurile de tineri și de persoane cu venituri mici.

Autorii raportului susțin că și platformele tehnologice trebuie să-și asume responsabilitățile față de calitatea proastă a știrilor, care îndepărtează o majoritate semnificativă a consumatorilor de știri îngrijorați de creșterea „zgomotului”, interese perturbatoare și lipsa verificărilor.  Ei recomandă o cooperare mai strânsă între editori, verificatorii de fapte și autorii de conținut pentru a eticheta mai bine diferite tipuri de conținut. De asemenea, platformele trebuie să dea ascultare opiniilor editorilor cu privire la calitatea și originea conținutului, să îmbunătățească imaginea brandurilor de încredere și să întreprindă măsuri pentru a reduce viteza de răspândire în rețelele digitale a materialelor scandaloase sau controversate.

Raportul Părtinire, absurdități și minciuni: perspectivele publicului privind încrederea redusă în mass-media este publicat de către Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului din cadrul Universității Oxford, cu suportul Google și Digital News Initiative.

Faceți clic aici pentru a descărca raportul în întregime sau pentru a-l citi online.