19 Octombrie 2020
613 afişări
Legea privind liberul acces la informațiile de interes public din România a devenit „o ţintă pentru politicieni de toate culorile, care vor să pună noi bariere în calea solicitării şi comunicării unor date publice”, scrie viata-libera.ro, după ce în parlamentul român a fost înregistrată o inițiativă de modificare a documentului.
Potrivit sursei, cel mai nou proiect de modificare a legii este iniţiat de un grup de deputaţi PSD, iar mai multe organizații neguvernamentale de peste Prut cer Parlamentului român să respingă proiectul de lege care, potrivit sursei, ar lua în derâdere un drept fundamental garantat de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului – accesul la informațiile de interes public.
Potrivit sursei, cel mai nou proiect de modificare a legii este iniţiat de un grup de deputaţi PSD, iar mai multe organizații neguvernamentale de peste Prut cer Parlamentului român să respingă proiectul de lege care, potrivit sursei, ar lua în derâdere un drept fundamental garantat de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului – accesul la informațiile de interes public.
„Diverse ONG-uri și diverse persoane fizice sau postaci pe Facebook, sub pretextul că ar fi în interesul civic, abuzează de […] prevederi absurde în mod excesiv, urmărind punerea în dificultate a autorităților și instituțiilor publice”, consideră inițiatorii proiectului de modificare a Legii liberului acces la informaţiile de interes public.
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) din România a analizat documentul depus la Senat și semnalează mai multe prevederi problematice, printre care
„lăsarea la alegerea autorităților a formei prin care vor pune la dispoziția cetățenilor informațiile de interes public” sau eliminarea posibilității depunerii online a cererilor de informații și publicarea pe site a răspunsurilor la toate cererile. De asemenea, autoritățile publice pot refuza eliberarea documentelor mai mari de 50 de pagini. Noul proiect propune introducerea de taxe pentru multiplicare, anonimizare, scanare și căutare, care să fie stabilite de autoritățile și instituțiile publice respective.
„În esență, în opinia autorilor proiectului, cetățeanul care solicită informații este inamicul declarat al statului și «menținerea acestor prevederi absurde în mod pasiv nu face decât să slăbească protecția și capacitatea de lucru a instituțiilor publice sau, după caz, a autorităților publice, care din entități care în mod normal trebuie să asigure exercitarea prerogativelor puterii de stat se transformă în niște entități la dispoziția și cheremul diverselor ONG-uri, diverse persoane fizice sau postaci pe Facebook, lucrând non-stop pentru a pune la dispoziția acestora diversele documente solicitate»”, subliniază CJI.
Mai multe detalii aici și aici.
Sursa foto: CJI