UNESCO, despre tendințele mondiale în domeniul libertății de exprimare și mass-media, în contextul pandemiei de Covid-19

INFODEMIA, CATALIZATOR PENTRU RĂSPÂNDIREA PANDEMIEI 

Informațiile false au contribuit ca pandemia de Covid-19 să se răspândească mult mai repede, provocând și haos în societate, constată autorii studiului UNESCO. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, a avertizat anterior că „inamicul nostru este și creșterea tot mai mare a dezinformării”, iar Organizația Mondială a Sănătății a descris infodemia drept „a doua boală”.

Prin urmare, jurnalismul este considerat drept esențial în privința furnizării informațiilor credibile în contextul luptei cu miturile și zvonurile. Fără jurnalism, constată experții, știrile false nu pot fi diminuate. Falsurile distribuite sunt catalogate în două categorii – cele răspândite cu rea-intenție și dezinformările distribuite fără intenții negative. Ambele, în contextul Covid-19, sunt considerate de specialiști la fel de periculoase pentru viața oamenilor. 

Cercetători ai Fundației Bruno Kessler au calculat, în baza unor analize automatizate ale mai multor mesaje transmise pe rețelele sociale în 64 de limbi, că circa 40% de informațiile despre Covid-19 provin din surse nesigure. Un alt studiu a arătat că circa 42% din tweeturile analizate, legate de Covid-19, au fost produse de roboți. Totodată, aproximativ 1/3 din utilizatorii de social media au afirmat că au văzut falsuri sau informații înșelătoare despre coronavirus, potrivit unui studiu al institutului Reuters, desfășurat în șase țări.

REȚELELE SOCIALE VERSUS DEZINFORMAREA 

Experții semnalează că giganții rețelelor sociale, de mesagerie și motoare de căutare, pe lângă prestarea serviciilor de comunicare, au devenit locul unde se formează și „focarul” de dezinformare. Pentru a contracara fenomenul, mai multe companii IT cum ar fi Facebook, Google, LinkedIn, Microsoft, Reddit, Twitter și YouTube au declarat, în martie, că se angajează să combată dezinformarea legată de coronavirus prin moderarea conținutului. Este vorba de eliminarea sau etichetarea informațiilor false despre Covid-19, lucru care se face tot mai mult cu ajutorul inteligenței artificiale, în condițiile în care mulți oameni sunt nevoiți să rămână acasă; donații către fack checkeri și jurnaliști; îndrumarea utilizatorilor de a se informa din surse oficiale pe domeniul Sănătății; interzicerea publicității care include dezinformarea cu privire la coronavirus.

Totuși, autorii studiului remarcă lipsa unor statistici cuprinzătoare din partea companiilor IT. Spre exemplu, rețeaua online Avaaz a descoperit că 41% din materiale cu conținut dezinformativ, pe care organizația le-a identificat și le-a raport pe Facebook, au rămas fără etichete de avertizare corespunzătoare. Antonio Guterres a menționat, în context, că rețelele sociale ar trebui să facă mai mult pentru a elimina ura și informațiile dăunătoare despre Covid-19. ONU consideră că prestatorii de servicii de Internet ar trebui să-și alinieze codurile de conduită și la standardele internaționale ale drepturilor omului. 

PROVOCĂRILE MASS-MEDIEI INDEPENDENTE 

Criza pandemică a scos în evidență și importanța mass-mediei în contextul accesului la informații veridice și a dezmințirii falsurilor. Drept exemplu este adusă demolarea, de către jurnaliști, a mitului precum că antenele 5G ar contribui la răspândirea coronavirusului.

De asemenea, mass-media independentă ajută publicul să solicite de la autorități mai multă transparență în privința acțiunilor întreprinse pentru diminuarea crizei. Un studiu al Institutului Reuters a constatat că pe 60% dintre respondenți din șase țări presa i-a ajutat să înțeleagă mai bine pandemia. 

MĂSURI DE REGLEMENTARE CARE AU RESTRICȚIONAT DREPTURI ALE OMULUI 

David Kaye, raportorul ONU pentru promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și exprimare, susține că accesul la informație, o presă independentă și asigurarea dreptului la libera exprimare sunt esențiale pentru a rezolva probleme legate de pandemie, pentru a salva vieți omenești și a lupta cu dezinformarea. 

Într-un comunicat al Secretarului General al ONU se constata că unele decizii ale autorităților, adoptate pe fundalul crizei din Sănătate, „au adus la o criză a drepturilor omului ”, inclusiv „drepturile la liberă exprimare, acces la informații și intimitate”. Astfel, a sporit riscul ca jurnaliștii să fie trași la răspundere penală, adesea doar pentru lansarea unor opinii critice în raport cu puterea.

Spre exemplu, Institutul Internațional de Presă a înregistrat 140 de cazuri de încălcări ale libertății presei legate de pandemia Covid-19, inclusiv arestări, cenzură, restricții privind accesul la informații, reglementările excesive privind „știrile false”, atacuri fizice și verbale. 

RISCURILE JURNALIȘTILOR

UNESCO consideră că jurnaliștilor trebuie să le fie garantată siguranța, pentru că ei se află în prima linie împotriva denaturării adevărului. Potrivit organizației, reflectarea subiectelor despre Covid-19 afectează securitatea jurnaliștilor pe mai multe dimensiuni. Sub aspectul siguranței fizice, jurnaliștii își riscă viața prin lipsa echipamentelor de protecție, cum ar fi măști și mănuși. Jurnaliștii din întreaga lume s-au confruntat, de asemenea, cu atacuri fizice ori hărțuire legată de reflectarea evoluției pandemiei. Adesea, ca urmare a restricțiilor legale, aprobate pentru a contracara dezinformarea, jurnaliștii din întreaga lume au fost arestați și reținuți. 

Un alt aspect ține de rezistența psihologică a jurnaliștilor care s-au confruntat cu fenomene cum ar fi frica legată de pierderea locului de muncă sau impactul negativ asupra sănătății mentale după reflectarea subiectelor despre unele boli grave. 

Și supravegherea sporită a subminat capacitatea jurnaliștilor de a asigura confidențialitatea surselor lor, într-un moment în care unele guverne au acționat dur în raport cu cei care au furnizat informații instituțiilor media. 

IMPACTUL ECONOMIC AL COVID-19 ASUPRA JURNALISMULUI 

Autorii studiului remarcă faptul că amenințările la adresa libertății presei și siguranței jurnaliștilor vin într-un moment în care criza economică a adus multe organizații mass-media în prag de dispariție, exact în momentul în care oamenii au cea mai stringentă nevoie de presa obiectivă. În ciuda creșterii audienței, sustenabilitatea industriei mass-media este în pericol. 

Un alt indicator negativ ține de faptul că veniturile din publicitate au scăzut brusc. Forumul Global pentru Dezvoltarea Media a raportat că unii dintre membrii săi au înregistrat scăderi cu 70% ale veniturilor din publicitate, o tendință observată la nivel global, fenomen care a afectat cel mai mult mass-media locală și regională, precum și piețele emergente.

Experții admit că unele instituții media nu vor putea să-și relanseze activitatea, iar în lipsa unor informații veridice, furnizate de presă, se va crea un vid ce va fi umplut cu dezinformare. În multe țări, absența unor venituri stabile din publicitatea provenită din mediul privat a impus organizațiile media să devină excesiv de dependente de ofertele de publicitate guvernamentale. Totodată, unii au devenit și victimele „baronilor mass-media” care își folosesc achizițiile în scopuri politice, pentru a influența în detrimentul informării în interes public.

NOI OPORTUNITĂȚI PENTRU MEDIA, ÎN CONDIȚII DE CRIZĂ  

Criza declanșată de pandemie ar putea avea impact pe termen lung asupra accesului la informație și libertății presei în întreaga lume, dar ar putea fi și un moment oportun pentru scoate în evidență rolul esențial al mass-mediei. Astfel, experții UNESCO menționează că eforturile de combatere a infodemiei ar trebui să respecte standardele privind drepturile omului, inclusiv drepturile la libertatea de exprimare, acces la informație și dreptul la confidențialitate, iar orice restricții noi ar trebui să fie proporționale. 

Potrivit lor, libertatea de exprimare poate fi, de asemenea, protejată proactiv, iar jurnaliștii ar putea fi ajutați legal atunci când li se încalcă drepturile, inclusiv prin intermediul noului Fond de apărare media, administrat de UNESCO. 
Companiile din IT ar putea să-i sprijine pe jurnaliști, bunăoară prin donații sau partajarea veniturilor din publicitate. Guvernele pot veni cu măsurile de sprijin a presei - prin includerea în pachete de susținere economică, facilități fiscale, subvenții, donații sau pachete stimulative, dar cu garanții privind independența editorială și pluralismul media.

Sursa foto: UNESCO