Eşti aici

Accesul la informație // Peste 20 de jurnaliști au indicat cele mai închise instituții față de presă

17 Mai 2021
1493 de afişări
Pe parcursul anului trecut, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) a fost instituția cea mai reticentă în furnizarea informației la solicitările presei, arată răspunsurile mai multor jurnaliști la un chestionar al portalului Media Azi. Totodată, datele cu caracter personal și pandemia de Covid-19 s-au numărat printre cele mai des invocate motive atunci când autoritățile au refuzat să le răspundă redacțiilor.
 
Potrivit răspunsurilor jurnaliștilor, începând cu 2020, Președinția, Procuratura Generală și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) au fost instituțiile cele mai receptive la solicitările de informație. Președinția a fost menționată de șapte ori, iar trei jurnaliști au precizat că s-au referit la perioada începând cu decembrie 2020. Printre alte autorități deschise față de presă au fost menționate Centrul Național Anticorupție, Comisia Electorală Centrală, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Administrația Națională a Penitenciarelor, Biroul Național de Statistică.
 

 
TOPUL INSTITUȚIILOR NETRANSPARENTE CU PRESA
 
La capitolul autorităților care au refuzat să răspundă solicitărilor, au oferit răspunsuri incomplete sau au întârziat semnificativ să ofere răspunsuri, cele mai des menționate sunt Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne și Guvernul. Astfel, în anul când s-a declanșat pandemia de Covid-19, MSMPS a fost menționat de 12 ori drept autoritatea cea mai reticentă la capitolul furnizării informației pentru jurnaliști. Pe de altă parte, MAI se regăsește și în topul instituțiilor receptive.
 
La aceeași întrebare, unii jurnaliști au mai inclus Președinția (cu precizarea că e vorba de anul 2020), Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Centrul de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate. Printre răspunsuri se regăsesc și autorități din stânga Nistrului.
 

 
De asemenea, jurnaliștii au enumerat tematicile în legătură cu care le-a fost cel mai dificil să obțină răspunsuri. Pe primul loc la acest capitol s-a clasat Sănătatea și, în mod special, subiectele despre Covid-19, după care urmează datele despre achizițiile publice. Pe locul trei s-au regăsit subiectele de ordin economic, fiscalitate și comerț. Întrebările despre securitatea țării, dosare penale și cele din domeniul Justiției la fel au generat dificultăți ori s-au lăsat fără răspunsuri din partea instituțiilor statului.
 
 
MOTIVE DE REFUZ: DATE PERSONALE, COVID-19, SECRET COMERCIAL
 
Redacțiile au fost întrebate și care au fost motivele invocate de funcționari cel mai des atunci când au refuzat să ofere informațiile solicitate, iar aici pe primul loc se regăsește protecția datelor cu caracter personal. De asemenea, autoritățile au refuzat să ofere informațiile solicitate din cauza pandemiei de Covid-19. „La Ministerul Sănătății era motivul: «Acum avem lucruri mai importante de rezolvat - de exemplu, pandemia de Covid-19 - decât solicitarea dumneavoastră»”, se arată în unul dintre răspunsurile jurnaliștilor. Și secretul comercial a fost invocat adesea drept cauza refuzului de a satisface cererile de informație.
 
Ziariștii au insistat că, deseori, autoritățile pur și simplu le-au ignorat solicitările - „Nu am primit deloc răspuns”. Alte motive invocate de reprezentanții statului au fost: „Nu credem că este necesar”, „Nu avem date”,  „Nu dispunem de informații”, „Nu reușim. Avem multe solicitări”.
 

 
NICIO CONTESTAȚIE A REFUZURILOR DE FURNIZARE A INFORMAȚIIILOR
 
Totodată, niciun jurnalist dintre cei care au participat la sondaj nu a contestat refuzurile de oferire a informației în instanță și nu s-a adresat cu plângeri la Poliție pentru a-i trage la răspundere pe responsabilii de furnizarea datelor solicitate.
 
Cristina Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent, susține că beneficiarii serviciilor de consultanță juridică prestate de CJI anunță adesea despre cazuri când autoritățile publice refuză neîntemeiat să le ofere informații ori îi lasă fără răspuns.
 
Ea amintește că, în cazul încălcării dreptului de acces la informație, jurnalistul sau instituția mass-media poate fie să adrese o plângere la Poliție pentru încălcarea prevederilor din Codul contravențional, fie să înainteze o acțiune în instanță, or acestea „reprezintă unele dintre cele mai eficiente mijloace de redresare a situației, având scop reparator (restabilirea persoanei în drepturi) și preventiv (sancționarea, în special, pecuniară disciplinează furnizorii)”. „Deși la momentul actual există mecanisme suficiente de sancționare a persoanelor pentru aceste abateri, cu regret, practicile administrative vicioase ale furnizorilor de informației se perpetuează în continuare. Cauza acestei «stabilități» în desconsiderarea dreptului de acces la informație este determinată nu doar de inactivitatea solicitanților ce nu caută să-și facă dreptate, ci și de reflexele administrative defectuoase înrădăcinate în practicile furnizorilor”, argumentează Cristina Durnea.

Potrivit ei, reticența jurnaliștilor de a-și apăra drepturile se explică prin lipsa timpului și resurselor financiare necesare, precum și prin faptul că procedura ar putea  anevoioasă pentru o persoană care nu deține cunoștințe juridice. „Realitățile actuale relevă lipsa de sustenabilitate financiară a instituțiilor-mass media și, implicit, incapacitatea lor de a-și asigura un serviciu de asistență juridică permanent. Prin urmare, jurnaliștii sunt puși în situația de a consuma timp și a-și epuiza resursele modeste pentru a obține peste un timp o informație ce (probabil) nu le va mai fi de niciun folos”, conchide Cristina Durnea.

 
Pentru încălcarea intenționată a prevederilor legale privind accesul la informație, persoana responsabilă să soluționeze cererea solicitantului riscă o amendă de la 450 de lei la 750 de lei, iar amenda aplicată persoanelor cu funcție de răspundere poate varia între 900 și 1.500 de lei. Totodată, în cazul furnizării unui răspuns cu date vădit eronate, persoana cu funcție de răspundere se poate alege cu a o amendă de la 1.350 la 1.650 de lei.
 
La întrebările chestionarului au răspuns 22 de jurnaliști din redacțiile Cu Sens, Agora, Asociația Presei Independente, Elita TV, Nordnews.md, Radio Europa Liberă, Cotidianul TV, Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, Newsmaker.md, Ziarul de Gardă, Zona de Securitate, platforma E-sanatate.md, Rise Moldova, TVR Moldova, Pro TV Chișinău, Mold-street.com, Moldova.org.

Sursa foto: magellan.pro