Petițiile în care sunt vizate cele trei posturi au fost expediate pe 16 iunie și 17 iunie. Potrivit acestora, NTV Moldova și Primul în Moldova nu au oferit acces egal în știri tuturor concurenților electorali, reflectând tendențios și dezechilibrat evenimentele ce țin de campanie. Cercetătorii au constatat că cele două canale au favorizat masiv Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), atât prin prezența intervențiilor directe, cât și prin tonalitatea pozitivă a reflectării. Pe de altă parte, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost defavorizat evident, fiind menționat sau citat doar în context negativ.
TV6 a reflectat corect și echidistant activitatea majorității candidaților în alegeri, cu excepția Partidul Politic Șor (PP Șor), PAS și Partidul Acasă Construim Europa. „PP Șor a fost favorizat evident de mai multe știri pozitive, inclusiv despre activitatea președintelui raionului și primarului orașului Orhei, exponenți ai PP Șor. Reprezentanții PAS și președinta R. Moldova, Maia Sandu, au fost defavorizați de numărul mari de știri acuzatoare, bazate fie pe declarațiile unui concurent electoral, fie pe informațiile din mediul online”, se arată în raport.
Directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu, a precizat, în cadrul conferinței de lansare a rezultatelor monitorizării, că atât raportul, cât și petițiile separate pe anumiți furnizori de servicii media se expediază la CA pentru că o parte din posturi „nu țin cont nu doar de prevederile deontologice - pentru că nu vorbim doar despre deontologie și autoreglementare aici -, dar nu respectă nici prevederile legale”. „În primul rând, e vorba de asigurarea accesului concurenților. Dacă nu este asigurat acest acces, înseamnă că aceste posturi nu-și îndeplinesc misiunea. Ele utilizează frecvențe, au licență, există o instituție care ar trebui să reglementeze domeniul, dar din ceea ce vedem în ultimii ani, fiecare face ce vrea pe acest segment, mai mult sau mai puțin, în special când e vorba de posturile de televiziune care pur și simplu ignoră nu doar rapoartele de monitorizare ale societății civile, dar am impresia că și pe cele ale Consiliului Audiovizualului”, a argumentat Nadine Gogu.
Reprezentanta CJI a adăugat că organizația va urmări și reacția CA la rapoartele de monitorizare și petițiile societății civile și va informa publicul dacă acestea vor fi examinate sau nu. „CA va avea propriile rapoarte. Conform regulamentelor, ei trebuie să țină cont, în primul rând, de rapoartele lor și atunci când decid să aplice o sancțiune sau alta merg cu rapoartele lor, utilizând o altă metodologie. Ei contabilizează mult din perspectiva aparițiilor pe ecran – citat, menționat - și pe urmă se mai uită la secunde. Dar nu se uită în profunzime, la context și cum este făcută această știre, cum este structurată, dacă se respectă prevederile din Cod când se face o știre sau nu”, a explicat Nadine Gogu.
În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, Consiliul Audiovizualului a respins mai multe sesizări ale Centrului pentru Jurnalism Independent cu privire la încălcările identificate în cadrul monitorizării posturilor Primul în Moldova, Accent TV, NTV Moldova și Televiziunea Centrală (în prezent, TV6) între 7-14 octombrie 2020, perioada celui de-al treilea raport de monitorizare lansat de CJI. Potrivit ONG-ului, canalele au favorizat masiv unii concurenți electorali, alții fiind fie ignorați, fie abordați într-o tonalitate negativă. Consiliul explica atunci că trei dintre posturile vizate în petiții au fost monitorizate de autoritate, iar televiziunile care au comis încălcări au fost atenționate verbal.
Cristina Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent, aprecia anul trecut drept regretabil faptul că autoritatea în domeniul audiovizual „fortifică o practică de examinare superficială a petițiilor în care sunt semnalate încălcările posturilor TV care favorizează evident și incontestabil anumiți concurenți electorali”. „Punctul de pornire a monitorizării efectuate de CA în acest an pornește abia la 12 iunie. Raportul CJI acoperă și perioada omisă de CA. Prin urmare, la recepționarea și examinarea petițiilor CJI, autoritatea este obligată să verifice dacă acțiunile furnizorilor de până la 10 iunie corespund cerințelor instituite de legislația electorală și audiovizuală (prevederile Codului electoral, ale Regulamentului CEC și ale Codului serviciilor media)”, ne-a declarat Cristina Durnea de această dată.