Clubul de presă al CJI a trimis o nouă petiţie Parlamentului pentru modificarea şi completarea Codului audiovizualului

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a transmis marți, 24 februarie, Parlamentului R. Moldova o petiție în care solicită deputaţilor să revină la Proiectul de lege nr. 240 privind modificarea şi completarea Codului audiovizualului, votat în primă lectură la 21 iulie 2014, în vederea adoptării propunerilor ce vizează transparența proprietății mass-media și asigurarea accesului publicului la informația privind proprietarii instituțiilor de media.

Semnatarii petiției -  reprezentanți ai societății civile, jurnaliști, experți media, activiști civici, participanți la Clubul de Presă din 19 februarie – cer forului legislativ “să-și onoreze obligațiile legale și angajamentele asumate și să includă în agendă analiza și dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Codului audiovizualului”.
 
Invitatul Clubului de presă, Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente (API) a afirmat că adoptarea în lectura a doua a acestui proiect de lege este foarte importantă, întrucât transparența proprietății mass-media este una dintre cele mai mari probleme legate de sectorul mediatic în țara noastră . “Proiectul de lege introduce pentru prima dată noțiunea de beneficiar final, ceea ce va permite să cunoaștem cine stă în spatele fiecărei instituții media. Totuși, transparența proprietății mass-media trebuie să fie examinată deopotrivă cu măsurile ce ar limita concentrarea proprietății mediatice, astfel ca un radiodifuzor să nu poată monopoliza piața mediatică”, a menționat expertul. Petru Macovei a adus exemplul Georgiei, unde există o lege prin care proprietarii instituțiilor media sunt obligați să declare nu doar cine sunt proprietarii instituțiilor, dar și de unde provin sursele financiare pe care ei le investesc. În opinia sa, acest lucru este foarte important pentru a răspunde la întrebarea cum este posibil ca pe o piață publicitară atât de mică din R. Moldova să existe atât de multe televiziuni.
 
“Dacă pe o piață atât de mică avem atât de multe TV, scopul lor cu siguranță nu este businessul. Și atunci care sunt scopurile adevărate ale menținerii acestor instituții media? Sigur este vorba de promovarea anumitor interese care sunt politice, dar pot fi și economice. Și noi avem exemple când instituțiile media au promovat anumite interese ale grupurilor economice concrete”, a mai afirmat directorul API.
 
Și directorul APEL, Ion Bunduchi, prezent la şedinţa Clubului de presă, a explicat de ce este periculoasă monopolizarea pieței mediatice. “Monopolizarea înseamnă să ne întoarcem în realitățile sovietice, când exista un singur monopol al presei de partid. Această tendință vine în contradicție stringentă cu ceea ce numim piață liberă de idei. Prosperă este țara unde există această circulație de idei și fiecare cetățean își alege ceea ce i se potrivește cel mai bine”, a spus Ion Bunduchi.
 
Expertul media a mai reiterat că în prezent, ca și în perioada sovietică, TV urmăresc efectul ideologic și nicidecum altul, pentru că în spate stau bani de partid. Dar trebuie și să se știe “că nu există produse mediatice mai plictisitoare decât cele de partid”.
 
Referitor la propunerile de modificare și completare a Legii 240, inclusiv la prevederea de a obliga posturile de televiziune și radio să prezinte Consiliului Coordonator al Audiovizualului informațiile despre proprietarii beneficiari, Angela Zaharova, proprietara instituției media Elita TV (Rezina), s-a întrebat nedumerită de ce unii radiodifuzori mici, care abia reușesc să supraviețuiască pe piața mediatică, trebuie să prezinte CCA-ului acel raport cu toată informația solicitată (date despre fondatori, investiții, granturi etc.), iar alții, cu venituri mari din publicitatea pe care o obțin în urma monopolizării segmentului media, pot să neglijeze aceste cerințe?”. În opinia managerului media, chiar și completarea acelei informații care este solicitată actualmente de CCA ar oferi o mai bună cunoaștere a adevăraților proprietari ai instituțiilor media.

Precizăm că Proiectul de lege nr. 240 privind modificarea şi completarea Codului audiovizualului se află mai bine de doi ani în vizorul jurnaliştilor, societăţii civile, experţilor media şi a consumatorilor de presă, care cer deputaților să adopte modificările şi completările propuse, respectând termenul prevăzut de legislația în vigoare și principiul armonizării legislației naționale conform actelor normative ale Uniunii Europene. O petiție similară la acest subiect a fost remisă Parlamentului în septembrie 2014.

Acest material este publicat în cadrul proiectului  “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.
Elaborarea acestui material este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.