Ro
En
Рy
Ion Mazur, coordonator de programe la Asociația Presei Independente (API), a menționat că cele mai multe materiale care au vizat direct sau indirect campania electorală au apărut în ziarele Nezavisimaia Moldova (19), Timpul și Komsomoliskaia Pravda v Moldove (câte 17), iar cele mai puține – în Vesti Gagauzii (5). Comparativ cu perioadele anterioare de monitorizare, presa scrisă a acordat mai puţin spaţiu educației electorale.
Totodată, expertul a mai informat că mai mult de jumătate din materialele publicate de cele opt ziare monitorizate au fost părtinitoare - evenimentele fiind prezentate prin prisma autorilor, iar poziţia acestora a putut fi ușor percepută de către cititori. S-au evidenţiat la acest capitol Nezavisimaia Moldova (cu 18 articole părtinitoare din 19), Jurnal de Chișinău (10 din 13), Timpul (11 din 17) și Moldova Suverană (8 din 14).
Referindu-se la modul în care au reflectat portalurile online campania electorală, Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), a subliniat faptul că acestea au fost foarte active şi au publicat în perioada de monitorizare peste 500 de materiale. În special, s-au evidenţiat portalurile: Realitatea.md (69), Noi.md și Omg.md (câte 62) și Jurnal.md (60). Potrivit raportoarei, știrile cu caracter conflictual au fost prezentate în mare parte dezechilibrat, cu citarea unei singure surse, cea mai gravă situație fiind atestată la omg.md, unde toate cele 16 subiecte conflictuale au avut o singură sursă. În mod similar au procedat portalurile Politik.md și Moldova.org.
Nadine Gogu a constatat şi un alt fapt: portalurile online monitorizate apelează preponderent în calitate de surse la funcționari de stat și politicieni, ponderea experților și a cetățenilor de rând fiind nesemnificativă. Dintre cele zece portaluri monitorizate, Noi.md a reflectat cei mai mulți concurenți electorali, iar Moldova.org – cei mai puțini. Aproximativ 24% din materialele despre campanie și concurenții electorali au fost părtinitoare, fiind evidentă poziţia jurnaliştilor față de protagoniștii materialelor.
Potrivit rezultatelor raportului, Moldova.org a favorizat PDM; noi.md – PSRM; Omg.md – PPP şi, într-o măsură mai mică, PCRM; iar politik.md – PPRM. În același timp, deschide.md și noi.md au prezentat mai des în context neutru sau negativ PDM şi PLDM; Moldova24.info a defavorizat puternic PLDM (84% de menţiuni în context negativ), iar jurnal.md a prezentat aproape numai într-o lumină proastă PDM şi PPP. Omg.md a defavorizat masiv PDM şi PLDM şi mai puţin PL; la fel, Politik.md mai curând a defavorizat PDM şi PLDM.
Nadine Gogu a mai informat că posturile de radio monitorizate au difuzat un număr redus de știri conflictuale, acestea fiind în mare parte echilibrate.
Ca și în cazul portalurilor online, cele mai multe posturi de radio au apelat în calitate de surse la funcționari de stat și la politicieni, excepție făcând Vocea Basarabiei și Radio Moldova, unde s-a observat o mai mare diversitate de surse.
Radio Moldova, Russkoe Radio și Radio Noroc s-au remarcat prin difuzarea unui număr mare de spoturi de educație electorală, precum şi de spoturi publicitare ale concurenților electorali. Potrivit raportului, în cazul celor trei radiodifuzori nu s-au constatat tendințe de favorizare sau defavorizare clară a vreunui concurent electoral, în timp ce la postul de radio Plai s-a observat o favorizare a PDM, prin numărul mare de mențiuni în știri, iar la Vocea Basarabiei – PLDM, prin numărul mare de intervenții directe, mențiuni în context pozitiv, atât ale reprezentanților acestui concurent electoral, cât și ai Guvernului.
Radio Moldova și Vocea Basarabiei au asigurat accesul unui număr mare de concurenți electorali în buletinele de știri și în emisiunile de dezbateri, în timp ce Russkoe Radio, Radio Noroc și Radio Plai au oferit spațiu unui număr limitat de concurenți electorali.
Situația privind reflectarea campaniei electorale de către cele 12 televiziuni monitorizate nu s-a schimbat radical față de perioadele anterioare. Potrivit Anetei Gonța, expert APEL, în săptămâna 9-15 noiembrie “nu s-a observat o tendință de reflectare echilibrată și corectă din partea televiziunilor a tuturor concurenților electorali”. Televiziunile au admis un dezechilibru accentuat prin numărul de apariții în știri a concurenților electorali. Astfel, PDM a fost favorizat printr-un număr mare de apariții în context pozitiv la Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3. Concurentul electoral PLDM a fost favorizat în special la N4 și TV7, iar PSRM – la Accent TV.
Jurnal TV a defavorizat concurentul electoral PDM, prin numărul mare de apariții în context negativ, iar Accent TV a defavorizat PDM și PLDM.
Concurenții electorali care au avut cea mai mare vizibilitate prin intermediul spoturilor electorale au fost PLDM și PDM, iar cea mai mică – PPRM.
Din totalul știrilor cu tematică electorală, 1/3 au fost cu caracter conflictual. Din punct de vedere al normelor deontologice, în 64% din cazuri acestea au fost respectate, iar în 36% - au fost neglijate. Jurnal TV, Pro TV Chișinău și Moldova 1 s-au apropiat cel mai mult de normele de realizare a știrilor (au fost citate două și mai multe surse), iar Accent TV și N4 nu au respectat întotdeauna aceasta regulă, a mai informat Aneta Gonța.
Monitorizarea mass-media în campania electorală pentru alegerile parlamentare are loc în cadrul proiectului finanțat de National Endowment for Democracy (SUA), Ambasada SUA în Republica Moldova și Fundația East-Europeană. Următorul raport de monitorizare va fi prezentat săptămâna viitoare.
