Coordonatorul de proiecte din partea Consiliului Europei, Dumitru Lazur, a prezentat modificările conceptuale la Legea privind accesul la informație. Acesta a precizat că în cadrul grupului au parvenit propuneri de a înlocui noțiunea de „informații oficiale” cu cea de „informații de interes public”, care va include un spectru mai larg de informații solicitate de către jurnaliști și cetățeni. Astfel, prin informațiile de interes public se va înțelege orice informații și/sau conținut indiferent de suport (pe hârtie, în format electronic sau orice alt format), inclusiv datele cu caracter personal de interes public care privește activitățile sau rezultă din activitățile furnizorilor de informații.
De asemenea, membrii grupului de lucru au propus extinderea listei furnizorilor de informații de interes public. Astfel potrivit lor, ar trebui să fie obligați să furnizeze astfel de informații următoarele entități: autoritățile publice centrale și locale, inclusiv cu statut autonom, întreprinderile, instituțiile publice, organele de autoadministrare, colegiile, consiliile sau oricare alte organisme care exercită puterea publică sau prestează servicii publice sau interferează cu banii publici, organizațiile fondate de către stat sau în care statul deține cotă-parte sau în care reprezentantul statului deține calitatea de membru în consiliile de administrare, persoanele fizice sau juridice, de drept public sau care au fost remunerate din bani publici sau fonduri/granturi internaționale.
Din această listă vor face parte întreprinderile și societățile pe acțiuni în care statul este fondator și/sau acționar, partidele politice, organizațiile social-politice, formațiunile politice, organizațiile necomerciale, persoanele fizice și juridice private și organizațiile necomerciale care sunt și/sau au fost în relații de parteneriat și/sau cooperare cu subiecții enumerați mai sus și care dispun de informații de interes public.
Potrivit lui Dumitru Lazur extinderea listei furnizorilor de informații este binevenită, întrucât jurnaliștii adesea s-au confruntat cu limitarea accesului de informații de la entități, cum ar fi SA Moldtelecom, care obișnuia să-și motiveze refuzul la solicitările lor prin faptul că legea nu obligă societățile pe acțiuni să ofere astfel de informații.
Membrii grupului de lucru au pledat și pentru faptul ca furnizorii de informații să fie obligați prin lege să publice pe site-urile gestionate mai multe date noi, cum ar fi: numărul angajaților, date privind conducerea instituției, inclusiv studiile acestor persoane, activitatea profesională, modul de accedere în funcția deținută a conducătorilor și a șefilor de subdiviziuni; date despre sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil al instituției, statistica oficială și indicatorii de bază din domeniul de activitate a instituției și altele.
Unul dintre experții independenți ai grupului de lucru, Sergiu Bozianu, a menționat că au existat cazuri când furnizorii de informații au interpretat abuziv Legea privind protecția datelor cu caracter personal, refuzând să ofere datele despre numărul angajaților sau salariile șefilor, în pofida faptului că erau obligați să depună informațiile despre venituri la instituțiile specializate. Expertul a propus ca în Legea privind protecția datelor cu caracter personal să fie introdusă o nouă noțiune - „datele cu caracter personal de interes public”, definite drept date cu caracter personal care vizează declararea averii și a intereselor personale, pregătirea profesională, modul de exercitare a sarcinilor și atribuțiilor, de gestionare a proprietăților sau banilor publici, a faptelor de interes public în care a fost implicată persoană care exercită funcții publice.