Ro
En
Рy
Marea problemă a presei din Republica Moldova este că majoritatea mijloacelor de informare în masă sunt controlate de politicieni sau persoane din anturajul acestora, cu interese politice pronunțate. De aceea, pentru a separa grăuntele de informație de neghina propagandei, moldovenii sunt nevoiți în continuare să ”citească printre rânduri”, ținând cont de apartenența politică a instituției media. Unii jurnaliști se înregimentează în asemenea organe de presă ghidați de convingeri, ideile și valorile lor fiind identice cu cele promovate de ”angajator”. Aceștia trăiesc într-un relativ confort psihologic, având senzația că sunt plătiți pentru a-și exprima propriile viziuni și opinii. În cele mai multe cazuri însă, jurnaliștii sunt nevoiți să facă mari compromisuri cu propria conștiință, promovând valori care le sunt străine și distribuind informații, corectitudinea cărora ei înșiși o pun la îndoială. De regulă, scuza lor este că au de hrănit o familie, iar dacă s-ar opune și nu ar respecta regulile de joc impuse de patron, și-ar pierde locul de muncă și nu ar mai avea cu ce să își achite facturile, ratele și cheltuielile. Există și o altă categorie de jurnaliști: mercenarii. Sunt profesioniști cu experiență, care știu ”să ambaleze” vandabil mesaje, adică să i le servească publicului într-o formă pe care acesta să o consume. Mercenarii nu-și pot permite să aibă convingeri sau afilieri politice, ei se angajează pe perioade scurte în echipele care au nevoie de serviciile lor, uneori – cu viziuni diametral opuse; sunt bine plătiți și își fac sârguincios meseria. Jurnaliștii din această tagmă a mercenarilor se împart în cei care lucrează ”din umbră”, adică își păstrează anonimatul sau se folosesc de pseundonime, și cei care pentru banii primiți sunt dispuși să ”presteze” inclusiv cu numele / fața.
Despre ai noștri – doar de bine
Ca o hârtie de turnesol, alegerile prezidențiale din 2016 au scos în evidență metehnele presei basarabene. Dacă între campanii unele abateri deontologice pot fi trecute pe seama pregătirii profesionale insuficiente a jurnaliștilor, în perioada electorală aceste încălcări sunt comise intenționat, cu bună știință și cu un scop anume. Difuzarea de informații dintr-o singură sursă a încetat să mai fie o excepție, partizanatul politic se face ”pe față”, fără să se mimeze cel puțin echidistanță și corectitudine. Mass-media cu pronunțată afiliere politică funcționează după principiul ”există două păreri – a noastră și una greșită”. Este relevant modul în care a fost reflectată pe parcursul întregii campanii activitatea actorilor politici în funcție de apartenența instituției de presă. Televiziunile din trustul mediatic al lui Vladimir Plahotniuc, la unison, l-au elogiat pe candidatul PD-ului, Marian Lupu, l-au urmat la fiecare apariție publică, de la întâlniri cu alegătorii prin case de cultură, școli și spitale până la festivalul sarmalelor, acompaniind triumfalista pledorie cu știri despre succesele și realizările actualei guvernări și interviuri cu funcționari și comentatori, toți cu aceeași poziție. Prezentatorii și invitații din studiou nu au avut niciodată păreri diferite, ei se completează reciproc și ajung de fiecare dată la concluzia unanimă că cel mai bine pentru Republica Moldova ar fi să aibă un președinte ”din aceeași casetă” cu majoritatea parlamentară și guvernul. Stiri cu titluri ca ”Aproape fiecare al doilea primar din RM vrea ca Marian Lupu să devină președinte” au fost un lucru obișnuit pentru televiziunile de la Moldexpo în această perioadă. Când e vorba de contracandidați – abordarea este la fel de constantă și consecventă. Fiecare invocare a lui Andrei Năstase și a Platformei DA este obligatoriu însoțită de precizarea ”…în spatele cărora stau mafioții fugari Victor și Viorel Țopa”, subiectele în care sunt vizați concurenții lui Marian Lupu au tentă negativă sau chiar denigratoare. Dacă la o întâlnire cu alegătorii candidatul PD a fost huiduit, incidentul este trecut cu vederea sau e prezentat ca fiind o provocare din partea susținătorilor Platformei Demnitate și Adevăr. În schimb, când incidente de același gen se produc la un eveniment cu participarea lui Andrei Năstase, lucrurile sunt prezentate de o cu totul altă manieră – ”localnicii indignați l-au huiduit pe omul Țopilor”. De-a dreptul ingenioasă a fost și tratarea de către cele 4 televiziuni din trustul GMG a sondajelor de opinie apărute pe parcursul ultimei luni. Unul dintre acestea îl plasa pe primele 3 locuri pe Igor Dodon, Andrei Năstase și Maia Sandu și pe poziția a patra pe Marian Lupu. În încercarea disperată de a găsi elementul care l-ar favoriza pe candidatul PD-ului, redactorii au făcut știre cu titlul ”Igor Dodon și Marian Lupu cresc în sondaje”.
De cealaltă parte a baricadei, la Jurnal TV lucrurile stau cam la fel. Invitații la emisiuni cu tentă electorală nu reprezintă nici ei puncte de vedere foarte diferite, doar completându-se unii pe alții. Știrile au avut grijă să ne țină la curent cu activitățile de campanie ale lui Andrei Năstase, iar după retragerea acestuia în favoarea candidatului comun – cu evenimentele la care participă Maia Sandu în tandem cu Andrei Năstase. Din campania concurenților – mai mult gafe, rateuri și huiduieli + nelipsitele știri despre ”controversatul” Plahotniuc. La una dintre dezbaterile electorale, candidații prezenți în platou s-au arătat deranjați și chiar jigniți de întrebarea moderatorului ”pe cine veți susține în turul doi?”, considerând că astfel acesta ar fi sugerat că ei înșiși nu au nicio șansă să acumuleze suficiente voturi în primul tur.
Televiziunile socialiștilor, NTV Moldova și Accent TV, prin abordarea subiectelor și selectarea invitaților, l-au favorizat (bineînțeles!) pe Igor Dodon. La capitolul ”atac”, jurnaliștii de la cele două posturi i-au avut ca ținte pe mai mulți candidați de dreapta și centru-dreapta: Maia Sandu, Iurie Leancă, Mihai Ghimpu, mai puțin – Marian Lupu. Retorica pro-Uniunea Vamală și pro-Rusia a fost din belșug condimentată cu știri despre prăpastia, pe marginea căreia actuala guvernare a adus Republica Moldova, cu nelipsita concluzie că singura salvare este un președinte ca Igor Dodon la cârma țării. Mai multă lume a remarcat un tandem ciudat între liderul socialiștilor și președintele Partidului Democrat – cei doi au refuzat să apară la dezbateri cu alți candidați, acceptând să se întâlnească doar unul cu celălalt într-o emisiune aparent neelectorală, dar și astăzi, miercuri, 26 octombrie, într-o confruntare publică, organizată în premieră în Republica Moldova și care, sincer vorbind, ar fi fost mai potrivită pentru turul doi. Există și un fel de cross promotion între cei doi candidați – spoturi cu Marian Lupu rulează la televiziunile controlate de socialiști, iar cele ale lui Igor Dodon – la posturile care îi aparțin lui Vlad Plahotniuc.
Democrația reprezentativă (moldavan version)
Deși pe 30 octombrie cetățenii Republicii Moldova sunt chemați la urne să-și aleagă (pentru prima dată în ultimii 20 de ani prin vot direct) Președintele, la dezbaterile organizate de mai multe posturi de televiziune candidații au preferat să trimită ”reprezentanți”. Acest lucru i-a nemulțumit (pe bună dreptate) pe moderatori, unii dintre ei manifestându-și direct nedumerirea față de această abordare a comunicării cu electoratul. Este greu să-ți păstrezi echidistanța atunci când în platou este prezent un concurent electoral, care răspunde în nume propriu, alături de un delegat, care vorbește la persoana a treia pentru cineva care a împânzit țara cu panouri și postere prin care le promite moldovenilor o viață mai bună. Aceasta a fost însă doar prima formă de sfidare a televiziunilor și a alegătorilor, pentru că în cea de-a doua fază concurenții electorali au încetat să mai participe la emisiunile de dezbateri. Așa, luni, 24 octombrie, Natalia Morari s-a pomenit nevoită să dialogheze în platoul de la TV7 doar cu Maia Sandu, pentru că ceilalți doi invitați – Marian Lupu și Iurie Leancă - nu au binevoit să se prezinte, dar nici nu și-au trimis vreun reprezentant. Oricât de corect și imparțial ar fi, unui jurnalist îi vine greu să se abțină de la aprecieri personale în astfel de situații.
Posturile PRO TV, Realitatea TV și Moldova 1 au reușit să păstreze o relativă echidistanță în abordarea concurenților. Totuși, mie personal mi s-a creat impresia că au organizat aceste dezbateri mai mult din obligație, formal. În mare parte asta se explică probabil prin regulamentul strict de organizare a unor asemenea emisiuni, care nu le permite televiziunilor și moderatorilor să-și construiască interacțiunea cu candidații și între aceștia așa cum și-ar dori.
În loc de concluzii
Odată cu epuizarea celui de-al doilea tur al alegerilor și cu inaugurarea noului Președinte al Republicii Moldova, gradul de antagonism din societate, dar și din presa moldovenească probabil va scădea. Nu vom scăpa însă foarte curând de abordarea selectivă și părtinitoare a evenimentelor, nici de partizanatul politic, nici de nesocotirea de către jurnaliști a elementarelor norme deontologice. Atâta timp cât presa va fi fiica vitregă a policitului, moldovenii vor trebui în continuare ”să citească printre rânduri”.
___________
Acest material este publicat în cadrul proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360. Acest material este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.
